Ce declanşează cancerul, indiferent de tip? Este o întrebare fără un răspuns cert, cel puţin deocamdată. Profesori doctori din întreaga lume caută răspunsurile mult aşteptate, caută să demonstreze cauza care duce la apariţia cumplitei maladii. Cercetările continuă, sunt realizate lucrări ştiinţifice, tratate, întruniri la nivel înalt. Şi profesorii doctori români analizează atent cauzele care duc la producerea cancerului. Profesorii doctori Mircea Grigorescu, Mircea Beuran şi Alexandru Irimie s-au oprit la analiza cancerului esofagian. Ei scriu, în lucrarea „Tratat de oncologie digestivă. Volumul I - Cancerul esofagian şi gastric”, că printre cauze se numără vârsta, obezitatea şi refluxul gastroesofagian, iar abia apoi fumatul, în acest ultim caz riscul fiind acelaşi atât la fumătorul activ, cât şi la cel care a renunţat la viciu în urmă cu 30 de ani, potrivit prof. dr. Florian Popa, membru în Comisia de sănătate a Senatului. „Autorii au prezentat în tratat factorii de risc demostraţi pentru cancerul esofagian. De remarcat că nu au mers pe ceea ce, de regulă, reprezintă o reclamă media de genul fumatul ucide, alcoolul nu ştiu ce mai provoacă, nu mâncaţi sare, zahăr şi grăsimi. Autorii au mers pe ceea ce s-a demostrat că ar fi factorii puşi la baza suferinţelor. Şi iată că nu alcoolul şi tutunul sunt primii factori de risc în cancerul esofagian, ci vârsta - este prezentă deviaţia celulară -, obezitatea - boală universală, la care se adaugă refluxul gastrosofagian, boala de reflux”, a spus prof. dr. Florian Popa. El s-a referit şi la posibilii factori de risc reprezentaţi de alcool şi tutun. „Alcoolul este încă nedovedit clar ca factor de risc. Vinul roşu pare a fi anticancerigen, deci aveţi ce consuma. Fumatul este îndeobşte nerecomandat. El creşte riscul de cancer esofagian de două ori”, a mai spus el, citând din tratatul lansat, ieri, la Academia Română. Capitolele cele mai spectaculoase ale lucrării sunt, în opinia profesorului dr. Popa, cel privind epidemiologia generală, în care este menţionată „o supravieţuire la cinci ani în 15 până la 20% din cazurile de cancer esofagian“. Pentru această boală, în tratat sunt alocate 300 de pagini.

ROMÂNIA SE AFLĂ SUB MEDIA EUROPEANĂ A INCIDENŢEI ACESTEI BOLI.

A doua parte a tratatului este dedicată cancerului gastric. „Până în 1975, neoplazia gastrică era cea mai frecventă formă de cancer. După 1980 şi până acum, este în declin, devenind azi locul 5 al incidenţei globale de cancer şi locul 3 prin mortalitate, incidenţă mai mare fiind în Asia de Est, Europa Centrală şi de Est şi America Centrală şi de Est şi mai mică în America de Nord şi Africa”, a spus prof. dr. Florian Popa.

„Aerul, contaminat cu un amestec de substanţe care cauzează cancer”

Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), un organism specializat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat ieri că a inclus poluarea din aer în categoria factorilor cancerigeni, informează AFP. „Experţii au ajuns la concluzia că există dovezi suficiente pentru a spune că expunerea la poluarea din aer cauzează cancer pulmonar. Ei au notat, de asemenea, o asociere pozitivă cu un risc ridicat de cancer al vezicii urinare”, precizează IARC, într-un comunicat. Acestea sunt concluziile la care au ajuns experţii internaţionali, reuniţi timp de mai multe zile la Lyon pentru a analiza studiile realizate pe mai multe mii de persoane, monitorizate câteva decenii, a precizat medicul Dana Loomis, într-o conferinţă de presă organizată la Geneva. Deocamdată, datele nu au permis medicilor să determine dacă un anumit grup de persoane (femei sau bărbaţi, tineri sau persoane în vâstă) este mai vulnerabil. Însă „persoanele cel mai expuse la aerul poluat sunt cele mai vulnerabile”, a explicat, la rândul său, medicul Kurt Straif, expert al IARC. „Aerul pe care îl respirăm a fost contaminat cu un amestec de substanţe care cauzează cancer”, a adăugat el. Potrivit statisticilor IARC, în 2010, 223.000 de persoane au decedat din cauza unui cancer pulmonar asociat cu poluarea atmosferică. Concluziile reuniunii vor fi publicate, detaliat, în prestigioasa revistă medicală britanică „The Lancet“.