Un scenariu pesimist pentru România, regizat de specialiştii Reuters, anunţă ca posibilă oprirea bruscă a avansului economic al ţării din cauza riscului de îngheţare creditelor. Se are în vedere şi expunerea leului pe pieţele financiare care complică şi mai mult lucrurile pentru România prin afectarea capacităţii de plată a împrumuturilor în valută. Leul a scăzut cu circa 10% din 12 septembrie, ziua care a precedat falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers. Aprecierea valutelor străine, îndeosebi a monedei unice europene, în raport cu leul induce riscuri mari pentru economie, precum majorarea ratelor la creditele în valută. \"Această situaţie ar putea conduce la probleme atît pentru companii, cît şi pentru consumatori, probabil la o prăbuşire a ciclului de creditare în valute străine\", potrivit băncii americane de investiţii JPMorgan Chase. O altă problemă ar fi, potrivit Reuters, majorarea dobînzii creditelor interbancare la 3 luni pe piaţa românească cu 3,5% din martie pînă acum (la 5,34% în prezent). Băncile vestice cu filiale locale furnizează în prezent 70% din finanţarea sistemului bancar local, însă fondurile s-ar putea diminua semnificativ dacă pieţele de credite din vestul Europei nu îşi recapătă dinamismul. Cu toate acestea, îngheţarea pieţei creditelor ar putea avea şi efecte pozitive, precum diminuarea deficitelor de cont curent şi a inflaţiei din aceste ţări. Statele membre UE din regiunea baltică, respectiv Letonia, Estonia şi Lituania, a căror creştere economică accelerată din ultimii ani s-a bazat pe consum, au mari probleme în urma crizei creditelor. Letonia şi Estonia sînt deja în recesiune, iar economiştii anticipează o încetinire accentuată a creşterii pentru Lituania, potrivit analizei Reuters. Dintre cele mai avansate state membre UE din regiune - Polonia, Cehia şi Ungaria, numai Ungaria are o expunere mare la împrumuturi în valute străine, însă toate trei sînt afectate de frînarea pieţelor din zona euro, care a determinat scăderea exporturilor. Cele mai pesimiste prognoze ale analiştilor anticipează o prăbuşire a creşterii economice din statele baltice şi balcanice, care va conduce ulterior la o recesiune acută şi, în final, la accentuarea şomajului, frînînd cu mai mulţi ani eforturile noilor state membre UE de a ajunge ţările din vest din punct de vedere economic şi al nivelului de trai. Foarte apropiată de tonul sumbru Reuters este şi opinia directorului general Rompetrol, Dinu Patriciu, care spune că ne vom lupta cu spectrul recesiunii dacă BNR şi Guvernul nu iau măsuri. \"Măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul ar trebui să stimuleze dezvoltarea infrastructurii, foarte rapid, prin modificarea Legii exproprierii şi simplificarea barierelor administrative care stau în calea investiţiilor de capital. BNR va trebui să relaxeze toate condiţiile de creditare şi să injecteze bani în economie. Să nu ne mai luptăm cu inflaţia, ci cu spectrul recesiunii. BNR tratează economia României de guturai, cînd ea are ciumă, care ar trebui să se termine\", a afirmat Patriciu. El consideră că România ar trebui să stabilizeze moneda naţională prin adoptarea consiliului monetar, precum Bulgaria. „Este dovedit faptul că doar o treime din creditele românilor sînt în lei. Te laşi la îndemâna speculatorilor (...) Economia României are nevoie de credite, şi nu să pui căpăstru creditului de consum şi celui ipotecar. Este o trăznaie şi este în tradiţia tuturor băncilor centrale europene, care urmează Banca Centrala Europeană. Nu se moare din inflaţie, dintr-o criză de sistem se moare. Singurul lucru de care are nevoie România este stabilizarea cursului de schimb, lucru care te protejează de speculator\", a afirmat Patriciu.