România este o ţară a paradoxurilor. O ştim, o spunem şi, foarte grav, o trăim. Paradoxurile se regăsesc peste tot în jurul nostru dar poate cel mai grav lovit domeniu este cel al Educaţiei. Aici, ele fac diferenţa dintre un viitor împlinit şi unul ratat, dintre un drum care merge mai departe pe calea firească a dezvoltării intelectuale şi unul care este oprit în loc, brusc, cu duşmănie parcă, şi condamnat la oprobriu public şi la viaţă profesională necalificată. Desigur că ambele direcţii suportă nuanţări, dar, în cele din urmă, tot aici se ajunge. Şi asta este şi imaginea europeană, mondială chiar, a României: la testele PISA ieşim pe ultimele locuri (practic, suntem analfabeţi), dar olimpicii noştri uimesc lumea, cele mai importante universităţi de pe mapamond înghesuindu-se să le ofere burse de studiu. Unde se produce ruptura şi de ce elevii români, care pornesc cu şanse oarecum egale în clasa I, ajung să înregistreze rezultate atât de diferite? Desigur, nu putem înlătura din discuţie condiţiile sociale şi potenţa financiară şi intelectuală a familiilor care-i susţin pe elevi în şcoală, dar acest topic, combinat cu statisticile privind abandonul şcolar sau cu rapoartele privind familiile cu posibilităţi extrem de reduse care-i trimit pe copii la muncă, poate face obiectul unui alt material de amploare.

Revenind, potrivit statisticilor, comentariilor şi dezbaterilor din ultimii ani, marea ruptură, vizibilă şi dătătoare de titluri incendiare în paginile ziarelor, se produce la trecerea prin examenul maturităţii, la Bacalaureat. În ultimii ani, potrivit MEN, mai puţin sau în jurul a 50% dintre elevii români au reuşit să treacă cel mai important test din viaţa lor. Mai precis, la nivel naţional, cifrele sunt următoarele: 2011 - 45,73%; 2012 - 44,41%; 2013 - 56,44%. În ce priveşte judeţul nostru, statistica este asemănătoare, cu o uşoară diferenţă în 2011: 2011 - 58,73%; 2012 - 45,17%; 2013 - 54,28%. Procentele sunt covârşitoare. De ce nu au acumulat elevii noștri cunoştinţele necesare depăşirii acestui examen fie și cu nota minimă (notele trebuie să fie peste 5, media trebuie să fie peste 6)? Cine ar fi trebuit să-i ajute? Cine este responsabil pentru viitorul lor? Ce se întâmplă cu aceşti tineri? Ce vor face ei mai departe? Acestea sunt cele mai importante întrebări la care vom încerca să răspundem în materialul ce urmează.

CUM AU AJUNS ELEVII SĂ PICE BAC-UL PE CAPETE? Dacă excludem cazurile sociale, absenţii motivat, plecaţii din ţară, rămânem totuşi cu un procent semnificativ. La Constanţa, în acest an, din aproape 6.300 de elevi înscrişi, peste 400 nu s-au prezentat în centrele de examinare ca să susţină examenul maturităţii. La aceştia se adaugă cei peste 3.000 de elevi care au picat şi astfel avem un tablou oribil al dramei învăţământului constănţean şi, desigur, naţional, căci această situaţie se regăseşte ca idee - doar cifrele diferă, şi acelea foarte puţin - în toate judeţele României. Dramele personale, problemele din spatele acestor cifre sau iresponsabilitatea ne rămân necunoscute. Singura explicaţie: nu au învăţat! Părinţii şi profesorii sunt cei care poartă răspunderea acestor cifre, dar şi ei până la o anumită limită, aceea a conştiinţei personale a elevului, care trebuie să fie conştient de faptul că este responsabil şi el de propriul său viitor. Iar Bac-ul este primul pas extrem de important în acest sens, unul, iată, ratat. La Constanţa - suntem convinşi că şi în alte părţi - s-a încercat alinierea acestor elevi la limitele normalităţii educaţionale. În anii trecuţi, în şcoli, licee şi la Universitatea “Ovidius” s-au organizat ore de pregătire pentru acest tip de situaţii. Potrivit prof. Cristina Ivan, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, “s-au organizat ore de pregătire şi în unităţile de învăţământ, şi în cadrul Universităţii “Ovidius”, însă profesorii care au făcut acest efort au avut neplăcuta surpriză să constate că… nu a venit nimeni. Elevii nu au părut interesaţi de acest ajutor”. Şi nici nu au fost, căci mărturie stau rezultatele zdrobitoare şi, s-ar părea, de nemodificat. Dacă trei ani la rând procentele indică acelaşi lucru, atunci este foarte clar faptul că acesta este nivelul pregătirii şcolare al elevilor noştri. Explicaţii pentru “de ce n-au învăţat” sunt multe şi spicuim câteva dintre declaraţiile “împricinaţilor”: “Am crezut că am timp să învăţ”, “N-am avut chef să mă duc la meditaţie”, “Am făcut la clasă ceva similar şi mi s-a părut simplu”, “E vară şi am mers la plajă”, “N-am vrut să-mi stric serile de club”, “E doar un examen” etc. În acest sumbru tablou licăreşte, însă, o rază de speranţă: Bac-ul din toamnă, unde elevii îşi mai pot încerca o dată şansele. “Bac-ul poate fi dat ori de câte ori doreşte elevul, însă doar primele două încercări sunt gratuite, de la cea de-a treia trebuie să plătească 230 de lei pentru toate probele”, a declarat, pentru “Telegraf”, prof. Ivan. “Pentru Bac-ul din toamnă, înscrierile se fac în perioada 14 - 18 iulie”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al ISJ. Această speranţă, însă, a rămas la nivelul de... speranţă pentru peste 40% dintre elevi. Potrivit statisticii de anul trecut, doar 13,18% au trecut de Bac-ul din toamnă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU ACEŞTI TINERI? Pentru elevii aflaţi în situaţia de a fi ratat ambele şanse anuale de a da Bac-ul (sau, în cazul acestui an, doar pe prima, deocamdată) există trei posibilităţi. Prima dintre ele şi cea mai des întâlnită: sunt ţinuţi acasă de părinţi (aici presupunem că discutăm despre situaţii familiale normale), având o singură țintă: să înveţe. Cea de-a doua posibilitate: se angajează într-un job sezonier. Vara, la Constanţa există multiple oportunităţi pe la terase sau pe plajă, unde nu i se cere angajatului necalificat diploma de studii. Cea de-a treia: se înscriu la o postliceală, unde este nevoie doar de foaia matricolă.

În Constanţa sunt 30 de astfel de instituţii acreditate, cu învăţământ de zi şi seral. Am stat de vorbă cu câţiva directori de şcoli postliceale, care au explicat ce alternative de viitor reprezintă unitățile lor pentru elevii aflaţi în această situaţie. Unul dintre aceştia este directorul Școlii Postliceale Sanitare ”Sf. Theodor” din Constanța, prof. Lidia Dan. ”Noi ne adresăm unui segment de mijloc. Fiind învățământ profesional și tehnic, el formează specialiști într-o calificare. În ultimii ani, elevii de liceu au conștientizat că meseriile fără aplicabilitate nu se mai caută, de tip management, statistică. Pentru că trebuie să știi să faci practic ceva, să ai competențe practice. La școlile postliceale, conform curriculei - nivel III avansat, cum se numește potrivit Legii Educației 1/2011, se pot înscrie elevi absolvenți de liceu cu sau fără diplomă de Bac. Noi avem cam 2% elevi fără diplomă de Bac, dar, de cele mai multe ori, cei mai mulți elevi continuă să dea examenele pentru a reuși să își ia și această dovadă”, a spus directorul. La postliceală, față de universități, absolvenții capătă aceleași competențe, pentru că fac aceleași discipline, iar diplomele sunt identice indiferent dacă termină la o postliceală de stat sau privată. Aici, diploma se numește Certificat de competențe profesionale, explică directorul. ”Absolvenții de postliceală se situează pe nivel mediu de pregătire. Orice medic are nevoie de asistenți și noi avem obligația de a încheia contracte de practică cu unități medicale. Monitorizarea activității de practică se face de către școală. Șansele de angajare ale absolvenților de postliceală sunt mult mai mari decât ale celor care fac studii universitare, pentru că ei au o meserie și orice instituție medicală caută oameni cu studii medii”, adaugă prof. Lidia Dan. Ea a mai spus că între director și femeie de serviciu trebuie să mai fie și angajați de nivel mediu care să aibă o meserie.

Lista completă a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ postliceale de la nivelul judeţului nostru se regăseşte pe site-ul ISJ Constanța (www.isjcta.ro), la secțiunea Profesori/elevi/părinți - http://www.isjcta.ro/wp-content/uploads/2014/05/GHID_Admitere_2014-2015-1.pdf. (paginile 32 şi 48). De asemenea, lista se regăseşte şi în galeria foto a acestui material, în varianta online, la www.telegrafonline.ro.

AJUTOR DE ŞOMAJ PENTRU ELEVI

Elevii care nu se încadrează în câmpul muncii au un ajutor din partea statului. Potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Constanţa (AJOFM), absolvenţii a cel puţin 10 clase, în vârstă de minimum 16 ani, pot beneficia, timp de şase luni, de o indemnizaţie de şomaj de 250 de lei. Pentru a primi aceşti bani, tinerii trebuie să se înregistreze la Agenţia pe raza căreia îşi au domiciliul, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii. Indemnizaţia se acordă după 60 de zile de la data absolvirii, perioadă în care absolventul beneficiază de servicii gratuite în vederea angajării (informare şi consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională). Actele necesare pentru înregistrarea absolventului la Agenţie sunt: actul de identitate în original şi copie, actele de studii şi de calificare sau adeverinţă din care să rezulte data absolvirii, în original şi copie, adeverinţa medicală. Cei interesaţi, în funcţie de domiciliu, se pot adresa Agenţiei Locale Constanţa, din strada Lacului nr. 4, Punctului de Lucru Medgidia, din strada Republicii nr. 43, sau Punctului de Lucru Mangalia, din Şoseaua Constanţei nr. 27.

Şi patronii care angajează sezonieri au de câştigat stimulente financiare. “Potrivit Legii 72 din 2007, privind stimularea angajării elevilor şi studenţilor, se acordă un stimulent financiar de 50% din valoarea indicatorului social de referință, adică 250 de lei lunar. Angajarea elevilor şi studenţilor se poate realiza pe perioada vacanţelor, iar stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă”, a declarat directorul executiv al AJOFM Constanța, Emilia Murineanu. Ea a precizat că diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat va fi suportată de către angajator, din fonduri proprii. Potrivit legislației, pentru elevii care doresc să lucreze pe timpul vacanțelor, durata timpului de muncă nu trebuie să depășească șase ore pe zi, respectiv 30 de ore pe săptămână. În plus, aceștia trebuie să obțină acordul părinților pentru a putea munci. Patronii nu sunt însă prea încântaţi de această facilitate, deoarece... „sunt prea multe hârţoage de completat”.

Atenție, părinți: nu aruncați toată vina pe copil!

Psihologii atrag atenția asupra faptului că asemenea eșecuri pot avea și repercusiuni extrem de grave, care pot ajunge până la suicid. Purtătorul de cuvânt al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Constanța, psiholog Roxana Onea, vine cu explicații ajutătoare pentru părinți: ”Absolvenții de liceu sunt adolescenți în formare, pentru care orice eșec este o experiență neplăcută și dramatică. Tinerii trebuie sprijiniți în primul rând de părinți să treacă peste eveniment, care este pasager, trebuie identificate cauzele și remediate. Părinții sunt singurii care își pot ajuta copilul să treacă peste acest episod, iar dacă ei nu posedă calitățile necesare, trebuie să apeleze la ajutor specializat, pentru că dacă îi reproșează copilului eșecul, dacă vina este aruncată doar în partea copilului, momentul poate influența negativ dezvoltarea lui”, atrage atenția psih. Onea. Perioada acestei vârste, adaugă ea, când trec prin criza de originalitate a adolescenței, îi poate împinge pe o cale greșită, fie absenteism școlar, eșec la examene, pot să fugă de acasă, să consume alcool sau droguri sau chiar tentative de suicid. ”De aceea, părinții trebuie să-i susțină pe copii, să le arate că îi iubesc necondiționat de rezultatele școlare. Trebuie să îi ajute să treacă peste eșecul pasager și să caute împreună soluții pentru a rezolva această problemă”, a adăugat psihologul.

De altfel, Telefonul Copilului Constanţa a fost asaltat de numeroase apeluri. Un sfert dintre copiii care au sesizat neînţelegeri cu părinţii, în prima jumătate a acestui an, au reclamat măsuri extreme din cauza faptului că nu au finalizat anul şcolar cu media generală aşteptată de părinţi ori pentru nota luată la capacitate sau la Bac.

Ce spun directorii liceelor cu 0 promovabilitate la Bac

Directorii unităților de învățământ din mediul rural se luptă cu dezinteresul elevilor. Potrivit unora dintre aceştia, rezultatele erau previzibile. ”Din 8 elevi înscriși, doar unul s-a prezentat la examen. Restul au refuzat să se prezinte, spunând că nu îi interesează decât foaia matricolă, nu și diploma de Bac. În condițiile în care te rogi de ei să învețe, când profesorii sunt umiliți așteptând în clase elevii la pregătire și ei nu vin, nu știu ce putem face mai mult”, a declarat directorul Liceului Tehnologic din Dobromir, Gheorghe State. El a spus că a încercat să discute cu părinții, dar deja o parte dintre elevi au plecat în străinătate, iar unele fete au născut, așa că nu mai sunt interesate de școală. Cu dezinteresul din partea elevilor se confruntă și directorul Liceului Tehnologic ”Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna, Cristina Costea, care spune că doar 7 elevi au susținut probele scrise, dar că se aștepta ca măcar doi sau trei candidați să promoveze. ”Anul trecut am avut același rezultat și anul acesta am intrat în forță cu pregătirea. Colegele mele au făcut ore de pregătire și de remediere și speram ca măcar cei care s-au implicat în activități la liceu să promoveze”, a declarat prof. Costea. La Liceul Tehnologic ”I.C. Brătianu” din Nicolae Bălcescu, directorul Tatiana Stoica se aștepta ca niciun elev să nu ia examenul, în condițiile în care doar 11 elevi au ajuns la probele scrise, dar dintre aceștia, unii au ales să nu se mai prezinte la toate probele. ”Ne așteptam la rezultatele acestea, pentru că elevii proveneau din familii cu probleme. Noi știm că ne luptăm cu dezinteresul elevilor. Am luptat să îi aducem la școală, am făcut ședințe cu părinții, am organizat ore pe pregătire, am făcut tot ce puteam face, ca instituție, pentru a-i ajuta să promoveze”, a explicat prof. Stoica.