Zeci de mii de tineri nu iau, anual, examenul de bacalaureat și rămân, de obicei, pe spinarea părinților. Opțiunile celor care nu se înscriu la examenul de bacaluareat sau nu-l promovează sunt limitate, dar pot deschide noi orizonturi. Pentru cei deschiși la minte și cu dorință de muncă există școli postliceale și cursuri de calificare, dar pe ceilalți îi așteaptă viața de stradă, șomajul, pentru o perioadă scurtă, sau plecarea în străinătate unde fie pun osul la treabă grea, fie devin infractori.

Orice tânăr vrea să fie independent și liber. Cum alege să ajungă la obiectivele acestea, depinde doar de el. Pentru cei cărora nu le pace cartea, există oricând opțiunea muncii fizice, dar ce ne facem cu cei cărora nu le place nici cartea, nici munca?

Potrivit unui raport al Oficiului European de Statistică (Eurostat), numărul tinerilor din România cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, care nu sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ sau la un loc de muncă este de 20% din totalul populaţie, faţă de 15% în Uniunea Europeană. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 18.000 de locuri de muncă vacante sunt destinate persoanelor fără diplomă de Bacalaureat. Totodată, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) oferă posibilitatea tinerilor care au promovat sau nu examenul de Bacalaureat o indemnizaţie de şomaj. Aceasta este de 250 de lei pe lună şi se acordă, la cerere, pentru o perioadă de şase luni. „Menţionăm că în anul 2017, prin serviciile oferite de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, au fost încadrate în muncă 73.838 persoane cu studii profesionale, 96.264 persoane cu studii liceale, iar 8.007 persoane cu studii postliceale”, mai precizează ANOFM pentru agenția Mediafax.

În ce domenii pot lucra tinerii fără Bac? Lucrări de construcţii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de protecţie şi gardă sau restaurante.

Sistem educațional viciat = viitor bolnav

Absolvenţii de liceu care nu susţin examenul de Bacalaureat pot continua formarea profesională prin învăţământul terţiar nonuniversiar – şcoală postliceală.

Printre motivele care-i determină pe liceeni să nu se înscrie la examenul maturităţii se numără frica de eşec, sărăcia şi dorinţa de a nu-şi continua studiile. „Ştim foarte bine situaţia care există în România cu privire la gradul ridicat de sărăcie, în special în mediul rural. Foarte mulţi tineri din mediul rural au acest risc, de a nu absolvi liceul din cauza sărăciei. Mulţi nu se înscriu la Bacalaureat din cauza că nu au bani pentru meditaţii şi le este frică de un eşec. (...) Unii simt constrângeri din partea familiei să-şi câştige existenţa cât mai repede, iar astfel mulţi renunţă la a se înscrie pentru a susţine Bacalaureatul”, a precizat, pentru Mediafax , preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Ioana Băltăreţu.

Specialiştii susţin că fenomenul elevilor care nu se înscriu pentru a susţine examenul de Bacalaureat este mai amplu, având rădăcinile încă din clasele primare şi gimnaziale. „Noi ne permitem în continuare ca şi ţară să pierdem cam o jumătate din generaţie, dar constatăm acest lucru şi ne punem mâinele în cap abia la finalul clasei a XII-a, când elevii ori nu se înscriu la bac, ori dacă se înscriu îl pică.(...) Copii care au luat sub 5 la evaluarea naţională merg în continuare la liceu, pentru că învăţământul este obligatoriu până în clasa a X-a. Pentru acei care deja sunt în clasa a X-a nu există un examen care să-i elimine pe unii şi să-i direcţioneze către o cale profesională”, a precizat și preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

Vişoianu susţine că o parte dintre aceşti tineri pleacă peste hotare, iar acolo viitorul lor este incert. „Unii dintre aceştia se vor înscrie la şomaj, atâta timp cât va exista, iar alţii vor rămâne în familie devenind o presiune, pentru că trebuie cheltuieli pentru întreţinere. Unii dintre ei vor pleca să muncească în străinătate, cel puţin în sezonul de construcţii. Există posibilitatea ca unii să devină delicvenţi, să aibă practici nesănătoase. (...) Sunt o forţă de muncă de care statul îşi bate joc că nici nu i-a educat, nici nu i-a calificat şi reprezint un potenţial de creştere ratat a României”, a spus Daniela Vişoianu.

Specialiştii sunt de părere că motivul pentru care aceşti tineri ajung să nu aibă o diplomă de Bacalaureat este sistemul neperformant din România. „Mulţi elevi cred că este mult mai important să faci bani, nu contează cum şi în ce fel, decât să mergi la şcoală. (...) Sistemul nostru educaţional nu este centrat pe nevoile noastre majore, încă ne lăudăm cu un sistem educaţional formal, în condiţiile în care 40% din elevi sunt analfabeţi. Abandonul sesiunii de Bac este un punct final a unei traiectorii care a fost sortite eşecului. România are cel mai neperformant sistem educaţional din Uniunea Europeană, suntem pe ultimul loc”, a spus sociologul Gelu Duminică.

Mai mult, sociologul susţine că este important ca tinerii să dobândească o competenţă cerută de piaţa muncii. „Nici nu este normal ca toată lumea să aibă diplomă de bac. România ca orice stat are nevoie de muncitori care să aibă diplomă de calificare şi competenţe”, a precizat Gelu Duminică.

Reprezentanţii Federaţiei Asociaţilor de Părinţi sunt de părere că adulţii au un rol important în a urmări activitatea copilului şi a-i recomanda o şcoală profesională, dacă este cazul.