• Teamă englezească • Deputaţii britanici şi-au exprimat, ieri, îngrijorarea cu privire la riscurile ce ar apărea la noile frontiere ale UE, în cazul aderării Turciei la UE, apreciind totuşi că primirea acestei ţări în blocul comunitar ar aduce avantaje pe termen lung. Intrarea Turciei în UE ar împinge frontierele orientale ale UE până la Siria, Iran şi Irak, ceea ce reprezintă un risc considerabil în termeni de securitate, a afirmat Comisia de Interne a Camerei Comunelor. Bruxelles-ul trebuie să aplice o serie de condiţii foarte riguroase pentru securitatea frontierelor, pe care Turcia trebuie să le îndeplinească înainte de accederea ei la UE, a explicat comisia. Dacă nicio măsură nu este luată acum, va deveni şi mai simplu pentru imigranţii din ţări ca Afganistan şi Iran să intre în UE, odată ce Turcia va face parte din aceasta, a avertizat preşedintele comisiei. Însă, pe termen lung, beneficiile unei aderări a Turciei vor fi mai importante, de exemplu, oportunitatea unei colaborări sporite între Turcia şi organizaţia europeană de cooperare poliţienească Europol.

• Lovitură sub centură • În Turcia, cei mai înalţi lideri militari au demisionat în semn de protest faţă de arestarea unor ofiţeri acuzaţi de complot antiguvernamental. De fapt, trei dintre cei patru erau nevoiţi oricum să renunţe la funcţii, la sfârşitul lui august, şi să iasă la pensie. Ei au preferat însă varianta unei demisii, prin care au arătat că nu sunt de acord cu politica premierului Recep Tayyip Erdogan, că reclamă respectarea legilor democratice în vigoare în Turcia, că protestează faţă de întemniţarea unor colegi ofiţeri. În ultimii ani, circa 250 de cadre militare active sau în retragere, printre care 40 de militari de rang înalt, au fost arestate sub acuzaţia că ar fi complotat să înlăture Guvernul de la Ankara. Şeful Statului Major, generalul Isik Kosaner, a fost numit în funcţie în urmă cu un an. El a explicat că nu mai poate rămâne în funcţie pentru că nu ar mai fi capabil să apere drepturile celor care sunt închişi în urma unor proceduri juridice eronate. Pe lângă Kosaner, şi-au mai părăsit funcţiile şefii armatei terestre, marinei şi aviaţiei militare. Ultimul proces împotriva unor ofiţeri de rang înalt a demarat chiar vineri. 22 de cadre militare sunt acuzate că au organizat o cţiunea Internet Memorandum, prin care vizau o lovitură de stat împotriva Executivului. 10% DIN GENERALII ARMATEI TURCE, A DOUA CA MĂRIME DIN NATO, SE AFLĂ DUPĂ GRATII, ACUZAŢI CĂ AR FI PREGĂTIT PUCIURI ANTIGUVERNAMENTALE. Să fie pură întâmplare sau pregătirea Turciei de intrare în UE, aşa cum şi în România, armata a fost semnificativ redusă după noile standarde?!

• Tensiuni din 2002 • Relaţia dintre armată şi partidul islamic AK este tensionată încă de la venirea la putere a formaţiunii, în 2002. Armata a garantat, timp de mai multe decenii, păstrarea caracterului laic al statului turc, conform principiilor întemeietorului acestuia, Mustafa Kemal Atatürk. De trei ori, armata a înlăturat prin forţă guverne alese democratic. Sub premierul Erdogan, influenţa politică a militarilor a fost însă redusă treptat. Ieri, Consiliul Suprem al armatei s-a întrunit pentru a decide cine va ocupa cele mai importante posturi din armata turcă. Premierul Erdogan vrea să rezolve cât mai rapid ocuparea funcţiilor vacante. Noul şef al Statului Major ar urma să fie Necdet Özel, până acum şef al jandarmeriei.