MENTALITATEA NE AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA Persoanele care cred că se răsfaţă atunci când mănâncă au niveluri mai mici de grelină, aşa-numitul hormon de foame, arată un studiu al cercetătorilor universităţilor Yale şi William Corbin din Arizona. Nivelul grelinei din corp creşte înainte de masă şi scade imediat după terminarea acesteia. Cu cât nivelul grelinei din corp este mai ridicat, cu atât o persoană este probabil să mănânce mai mult. Cercetătorii americani au realizat un studiu în care au oferit participanţilor un milkshake de 380 de calorii, sub pretextul că acela conţine ori 620 de calorii, ori 140 de calorii. Cei care au băut milkshake-ul crezând că are mai multe calorii au prezentat o scădere dramatică a nivelului de grelină din corp, după consumul băuturii. Persoanele care au crezut că au băut milkshake-ul cu mai puţine calorii nu au prezentat modificări ale nivelului grelinei. Răspunsul grelinei din corp la numărul de calorii pe care au crezut că l-au consumat a fost în concordanţă cu ceea ce s-ar fi observat în cazul în care chiar ar fi consumat băuturile cu numărul respectiv de calorii.

Studiul demonstrează că mentalitatea poate afecta starea de saţietate fizică. Creierul a fost păcălit de sentimentul de saţietate sau de cel de senzaţie de nemulţumire. Acel sentiment depindea de ceea ce oamenii credeau că au consumat, mai degrabă decât ceea ce au mâncat cu adevărat. Nivelul ridicat al grelinei din corp ar putea cauza creşterea greutăţii datorată consumului mare de calorii. Acest studiu ar putea deschide noi căi în lupta împotriva obezităţii, prin aprofundarea înţelegerii modului în care mintea şi corpul reacţionează la alimentele consumate.

FURIA CREŞTE DORINŢA Dacă până în prezent, furia era, pentru psihologi, un sentiment prin definiţie negativ, noi studii susţin faptul că furia aduce după sine unele avantaje pentru psihic, precum eliberarea emoţiilor negative. Ultimele descoperiri avertizează, totuşi, că accesele de furie sunt imediat urmate de creşterea incontrolabilă a dorinţelor, alături de accentuarea gândirii de tip exclusiv-materialist. Un studiu efectuat de cercetătorii Universităţii Uthrecht din Olanda susţine că, dacă i se prezintă un obiect oarecare unui subiect aflat într-o stare de furie şi nelinişte, omul va ajunge foarte repede să îşi dorească obiectul respectiv.

Fiecare participant la studiu a privit pe ecranul computerului o succesiune de obiecte variate, de la covoare la stilouri şi automobile. Ce nu ştiau voluntarii era faptul că, la fiecare trecere a obiectului respectiv, pe ecran apărea, pentru câteva milisecunde, un flash ce reprezenta o fizionomie neutră, una veselă, una înfricoşată sau una furioasă. Scopul derulării imaginilor subliminale receptate în subconştient, fără ca subiectul să realizeze acest fenomen, era acela de a stabili o legătură între tipul de emoţie prezentat şi obiectul ce zăbovea mai apoi pe ecran, până la un minut. În faza următoare a experimentului, subiecţii au trebuit să strângă în palmă un flexor, cel ce strângea cel mai tare urmând să primească obiectul. Oamenii depuneau un efort mai mare pentru obţinerea obiectelor asociate cu flash-urile ce prezentau fizionomii agresive, ceea ce pare logic, dacă luăm în considerare importanţa motivaţiei în evoluţia umană. Spre exemplu, într-o situaţie istorică oarecare, în care o societate a suferit de lipsa hranei şi foamete, persoanele agresive şi posesive au avut mai multe şanse de supravieţuire.

MINTEA, INFLUENŢATĂ DE GENE Un alt studiu a dezvăluit că ceea ce se credea a ţine de mentalitate este, de fapt, moştenire genetică. Zgârcenia este înscrisă în gene, cel puţin aşa sugerează rezultatele unui studiu desfăşurat la Universitatea din Bonn, în Germania. Circa 25% dintre oameni sunt purtători ai unei gene care îi predispune să fie “mână strânsă”. Se pare că există, într-adevăr, oameni zgârciţi din fire şi nu au devenit avari ca urmare a educaţiei primite sau a condiţiilor dificile în care au trăit. Cercetătorii germani au descoperit o genă, numită COMT, asociată cu comportamentul oamenilor faţă de bani. Voluntarii care au participat la studiu au fost invitaţi să joace un joc pe computer, cu câştiguri în bani, având posibilitatea să doneze câştigurile respective copiilor săraci din Peru. Participanţilor le-a fost arătată imaginea unei fetiţe, numite Lina şi a unei brăţări făcute de ea, pentru a-şi putea reprezenta mai bine scopul acţiunii lor caritabile. Analizând ulterior ADN-ul subiecţilor, geneticienii au descoperit că persoanele purtătoare ale variantei G a genei COMT au donat toţi banii câştigaţi la joc, în vreme ce purtătorii variantei A, “gena zgârceniei”, au donat mai puţin de jumătate.