Planurile de învăţământ ale facultăţilor nu sunt adaptate la cerinţele de pe piaţa muncii, mediul universitar este afectat de propaganda politică, deşi aceasta este interzisă, arată studenţii din Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), în raportul pe anul 2017-2018.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a lansat Raportul naţional pe anul universitar 2017-2018, privind respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului în instituţiile de învăţământ superior de stat din ţară.

Documentul analizează atât gradul de implementare la nivel local a prevederilor documentului naţional, precum şi gradul de respectare a drepturilor şi obligaţiilor studenţilor. Adoptat la propunerea ANOSR, după negocieri ce au durat peste 5 ani, Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului este actul normativ care reglementează toate drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile studenţilor înmatriculaţi în universităţile din România, iar aria sa de aplicabilitate este valabilă atât în universităţile de stat, cât şi în cele private, scrie asociaţia pe pagina sa. La 7 ani de la emiterea codului ”încă există instituţii de învăţământ superior de stat care nu au adoptat un astfel de document propriu”, spun studenţii de la ANOSR. Aproape un sfert (22,22%) dintre universităţile de stat din România nu le oferă, la acest moment, acces public online studenţilor la un Cod universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului sau nu l-au adoptat.

Studenţii fac şi un inventar pe scurt al neregulilor din sistemul de învăţământ superior care s-au accentuat de la raportarea precedentă.

■ Studenţii reclamă participarea lor scăzută în procesul de revizuire a planurilor de învăţământ, precum şi neadaptarea şi neactualizarea acestor planuri cu cerinţele curente ale pieţei muncii. ■ Evaluarea cadrelor didactice de către studenţi nu este abordată pe cât de riguros ar fi recomandat, mai spune ANOSR. Studenţii nu sunt încurajaţi să participe la aceste evaluări sau nu pot evalua deloc, rapoartele cuprinzând rezultatele centralizate pentru fiecare profesor în parte. ■ Propaganda politică este încă prezentă în universităţi, deşi este interzisă, iar persoane care ocupă funcţii de conducere în universităţi deţin simultan şi diverse alte funcţii politice, transmite asociaţia studenţilor. Acesta este motivul pentru care studenţii cer ”revizuirea cadrului legislativ în direcţia incompatibilităţii dintre funcţiile de conducere din mediul academic şi funcţiile politice.” ■ O altă problemă semnalată de studenţi este subfinanţarea sistemului de învăţământ superior, care determină universităţile să le solicite studenţilor, în continuare, taxe nejustificate sau ilegale pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit de actele normative aflate în vigoare. ■ O altă situaţie nefavorabilă pentru studenţi în anul universitar 2017-2018 este necumularea burselor sociale cu alte tipuri de burse. Deşi începând cu luna martie 2017, a fost crescut fondul de burse cu o suplimentare de peste 142% faţă de anul anterior, iar cuantumul minim al burselor sociale la nivel naţional a devenit 578 lei/lună, concomitent cu aceste măsuri au intervenit universităţile, care permit cumularea doar în limita fondurilor disponibile de la bugetul de stat, iar de cele mai multe ori, acestea sunt insuficiente. ■ Vizibilitatea şi accesibilitatea Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră rămân şi în acest an universitar unele dintre punctele slabe ale acestora. ■ Studenţilor cărora nu li se poate asigura cazare în căminele universităţilor nu li se acordă subvenţiile de care pot beneficia ca sprijin compensatoriu. ■ Acordarea de credite pentru activităţile de voluntariat este privită cu reticenţă de mai mult de jumătate dintre universităţi, acestea neavând implementată o procedură sau o metodologie în acest sens. ■ Deşi au implementat proceduri specifice, universităţile supun studenţii unui lung şir de acţiuni birocratice în procesul de contestare a notelor, urmate în unele cazuri şi de repercursiuni asupra celor ce îşi exercită acest drept, se arată în document. ■ Mecanismele şi procedurile de sesizare a abuzurilor sunt în continuare neaduse la cunoştinţa studenţilor; aceştia nu sunt educaţi în spiritul semnalării abuzurilor şi nici nu sunt încurajaţi în acest sens.