 AVANTAJE  Pe zi ce trece, România îşi confirmă renumele de ţară care ratează toate termenele date UE pentru aderarea la diferite structuri. Tot mai multe voci susţin că România nu ar avea nicio şansă să intre în zona euro în 2015, anul ţintă susţinut de Guvern. Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti ai lumii, Nouriel Roubini, a declarat că România nu ar trebui să se grăbească să adopte moneda unică europeană, deoarece nu este deloc pregătită şi ar putea repeta greşeala Greciei, o ţară care se luptă cu datorii imense şi cu o incapacitate de redresare economică, în ciuda unor ajutoare financiare de 110 miliarde de euro din partea UE şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI). La rândul său, consilierul prezidenţial Leonard Orban a spus, recent, că România nu îndeplineşte, în acest moment, criteriile de intrare în zona euro, însă decizia de menţinere a ţintei de 2015 va reprezenta un imbold în plus de a realiza planul de reforme. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat care sunt riscurile şi avantajele intrării ţării în zona euro. „Primul avantaj va fi că suntem într-un club de elită. Depinde întotdeauna în ce anturaj eşti. Şi omul simplu îşi caută un anturaj. În al doilea rând, riscul valutar este o mare problemă pentru economia României şi pentru oamenii care s-au împrumutat la bănci, în valută. România ar scăpa de riscul valutar. De asemenea, ar fi într-o zona competitivă“, a declarat Vasilescu.

 DEZAVANTAJE  În privinţa dezavantajelor, consilierul BNR a amintit creşterea preţurilor (chiar dacă acum în România preţurile unor produse sunt mai mari decât cele din statele care sunt în zona euro). „Probabil că va creşte preţul pâinii. Dar tot se va scumpi odată, pentru că ne vom alinia la Europa. Poate şi benzina. Acum avem cea mai ieftină benzină din UE. Poate n-o s-o mai avem pe cea mai ieftină. Dar e posibil să şi rămânem cu benzina ieftină. Aceste riscuri sunt potenţiale, ele pot să vină, pot să nu vină, dar avantajele sunt sigure“, a asigurat consilierul BNR. Consilierul BNR a vorbit de asemenea şi de condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a atinge acest obiectiv: „Sunt cinci criterii nominale: inflaţia, care trebuie să fie cu 1,5% peste media celor mai performante trei ţări în materie de inflaţie, datoria publică a ţării trebuie să fie până în 60% din PIB, cursul trebuie să fie stabil, dobânda pe termen lung - cu 2% peste media celor mai performante trei ţări şi deficitul bugetar trebuie să fie sub 3%“. Declaraţiile optimiste ale consilierului BNR vin după ce, de curând, declara că România este „admirabil de nepregătită“ pentru acest lucru.