Aproximativ 50 de foști absolvenți ai Școlii Pedagogice de Învățători din Constanța s-au întors în băncile în care au învățat după 50 de ani de la absolvire. Cu emoție și plini de bucuria revederii, dascălii care au format zeci de generații de elevi, promoția 1966 a Școlii Pedagogice de Învățători, au redevenit elevi și și-au amintit de perioada liceului, de năzbâtiile pe care le făceau și de profesorii care i-au format. ”Exact în această sală am susținut examenul de admitere, în urmă cu 56 de ani, și mă trec mii și mii de emoții. Îmi amintesc că era o concurență foarte mare, erau 12 - 14 elevi pe un loc, și doar 120 de copii au fost admiși. Majoritatea dintre noi veneam din mediul rural, nu doar din Dobrogea, ci și din regiunea București”, a povestit una dintre absolvente. Cei prezenți la întâlnire și-au amintit faptul că au fost printre puținele generații care au urmat cursurile liceale de 6 ani și că, deși perioada pe care au trăit-o în internatul școlii a fost și grea, din cauza dorului de familie, au fost niște ani frumoși, de care își amintesc cu drag. ”Șase ani am stat la internat, am dus o viață foarte frumoasă, pentru că 80% dintre noi eram din mediul rural, dar eram foarte dornici să învățăm, eram cuminți și ne-am bucurat de profesorii noștri, foarte bine pregătiți. Perioada de la internat a fost frumoasă, aveam un program stabilit pe care îl respectam, mâncam la cantină, pedagogii ne duceau după curs la sălile de masă, apoi aveam program de odihnă și, după, mergeam la sălile de meditație”, a povestit învățătoarea Ioana Drăgoi. Cu toate că se pregăteau pentru școală constant, nu lipseau nici petrecerile și nici năzbâtiile. Tache Bâlbă, învățător în Brăila, își amintește că, pe vremea când era elev, școala avea pentru aprovizionare o căruță și un cal. ”Școala avea un grajd în care stătea calul și deasupra era podul cu fân și noaptea uneori ne ascundeam acolo, pentru că era fânul acela frumos mirositor, ne tăvăleam prin fân”, a povestit învățătorul. El și-a amintit și de petrecerile care se făceau atunci în internat. ”Noi eram 6 băieți între 110 fete, eram destul de răsfățați pentru că eram puțini. Făceam reuniuni cum se făceau pe vremuri, chiar pe holurile acestea. Eu eram cel cu muzica, aveam o stație de radioamplificare și eu lucram cu ea și puneam muzică în toate dormitoarele. Și dimineața pedagogul mă punea să dau drumul la muzică în toate camerele ca să dau deșteptarea. Ne simțeam bine, nu țin minte să ne fi certat vreodată între noi”, povestește Tache Bâlbă. La întâlnirea de sâmbătă de la Colegiul Național Pedagogic ”Constantin Brătescu” au participat trei dintre cadrele didactice care au predat dascălilor de astăzi: profesorii Horia Suciu (psihologie și pedagogie), Lia Mototolea (desen și metodică) și Aurel Istudor (sport). ”După înfățișare îi știu pe toți, după nume nu îi mai rețin, pentru că nu le-am predat tuturor. Erau niște copii buni, motivați să învețe și să capete un post bun în județ, în satele lor, lucru care s-a și întâmplat. Dar se țineau și de năzbâtii. Mai ales când veneau marinarii sau alți băieți la liceu, fetele toate ieșeau la poartă și portărița dădea cu mătura după ele ca să intre în internat și să îi gonească pe băieți”, își amintește profesorul Horia Suciu, cel care a fost și director al unității școlare, între 1969 - 1979.