Continuăm și în această ediție cu un nou episod din epopeea terenurilor „fantomă“ din comuna Bărăganu, ce pare a avea mai multe ramificații, având în vedere multitudinea de legi care au fost încălcate. Primarul Titu Neague, la fel ca mulți dintre noi, s-a arătat indignat de faptul că zi de zi auzim politicieni vorbind de corupție judiciară ca și cum ei „ar fi aterizat dintr-o altă lume, găsind în România munți de nereguli“. Având în vedere că edilul-șef din Bărăganu bănuiește că islazurile din comună au fost „ascunse“ ani la rând cu complicitatea sau la comanda unor politicieni, Neague îi sfătuiește pe aceștia din urmă să lase magistrații (procurori și judecători) să-și facă meseria pentru care s-au pregătit și să nu le mai forțeze mâna „pentru a-i compromite astfel încât și ei să fie tentați de banii corupției“. „Dacă din funcția de magistrat ajungi să execuți un ordin venit din partea unui parlamentar care este de profesie șofer sau chitarist, te înjosești ca om, în primul rând, și apoi ca magistrat. Dumnezeu i-a permis omului să aleagă între două drumuri: unul al binelui și unul al răului. Aceste două drumuri magistratul este privilegiat să le cântărească, să le judece corect, pentru că nu există un privilegiu mai mare într-o societate decât acela de a fi în postura de a împărți dreptatea“, a declarat Neague.

URMĂRI Primarul a adăugat că nu face cinste niciunui magistrat să pună pe cineva să jure drept cu mâna pe cruce, știind deja că el va judeca strâmb. Mai mult decât atât, edilul-șef spune că, pentru a împlini o judecată „dreaptă și imparțială”, procurorul Laura Belu și angajatul Serviciului de Investigare a Fraudelor Nicolae Tomescu au urmat mai mulți pași. „În primul rând l-au învățat pe primarul comunei Mereni, Gheorghe Chiriac (corupt până în măduva oaselor), să deschidă acțiune în instanță, în care să mintă și să ducă în eroare organele judiciare, spunând că cele 166,19 ha de islaz proprietatea comunei Bărăganu sunt, de fapt, proprietatea comunei Mereni. Așa a ajuns comuna Bărăganu implicată în cheltuieli foarte mari care au afectat bugetul local, implicit, și prin nefolosirea acestor suprafețe. A doua parte a planului a rămas în sarcina procurorului Laura Belu și a lui Nicolae Tomescu, care au fabricat un dosar penal abuziv și cu rea-credință pe numele meu și al Comisiei de Inventariere din cadrul Primăriei, formată din cinci funcționari. Singura lor vină a fost că au inventariat cele 166,19 ha de islaz pe baza unui act de proprietate perfect valabil. Dacă reușeau aceste două planuri, toți angajații Primăriei erau condamnați. În acest caz, Primăria Bărăganu era afiliată Primăriei Mereni, iar grupul de crimă organizată lucra nestingherit în continuare islazurile oamenilor din Bărăganu“, a precizat Neague.

LEGI ÎNCĂLCATE Edilul-șef din Bărăganu spune și că din 2012, de când a început tăvălugul aparițiilor în instanță, nu şi-a pierdut încrederea că această faptă, în care sunt implicați funcționari publici din instituțiile statului care erau obligați să vegheze la aplicarea și respectarea legii, va fi pedepsită. În acest context, primarul s-a referit la unii dintre angajații Prefecturii Constanța - fostul director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Constanța, Stere Sponte, și la subalternul său, Virgil Păun, la unii salariaţi ai APIA Constanța, ai comisiilor locale din primăriile Mereni și Bărăganu, lucrători din cadrul IPJ Constanța și Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. „Aceștia au reușit performanța de a încălca următoarele legi: Legea 18/1991, Legea 215/2001, Legea 213,214/2001, Legea 675/2002, Legea 133/2012, scopul fiind acela de a mușamaliza afacerea cu cele 406 ha de islaz comunal, din care 114 ha au fost retrocedate ilegal, iar restul de 292 ha au fost lucrate ilegal de acest grup de crimă organizată păstorit de primarul Gheorghe Chiriac și de manipulații acestuia, Laura Belu și Nicolae Tomescu“, a mai spus Neague.