Ministerul Sănătății (MS) a organizat în această perioadă un grup de lucru format din specialiști epidemiologi, microbiologi, de boli infecțioase și de sănătate publică ce au elaborat un document programatic privind principalele direcții de acțiune care trebuie urmate, în perioada următoare, în cele mai importante spitale din țara noastră unde pot apărea mai frecvent infecții nosocomiale și unde se înregistrează cele mai mari consumuri de antibiotice, pentru a fi incluse în acest efort organizatoric, profesional și material, subliniază ministerul de resort, într-un comunicat. “În următoarele 2 luni vom începe, în 70 de spitale de urgență, institute, spitale mari, mai multe evaluări pe baza unor chestionare care vor fi analizate de către specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), pentru a se identifica un calendar de măsuri privind resursele umane, dezvoltarea de ghiduri și metodologii de diagnostic și supraveghere a infecțiilor nosocomiale și rezistenței la antibiotice, modificări în structura organizatorică și de personal a unităților sanitare și completarea echipamentelor și dotărilor necesare activității în aceste domenii”, a declarat secretarul de stat în MS, conf. dr. Victor Strâmbu. Tot el a adăugat că se vrea dezvoltarea programului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale existent, care este, în acest moment, un program restrâns.

UTILIZAREA JUDICIOASĂ A ANTIBIOTICELOR Secretarul de stat a precizat că, pe termen mediu, se intenționează dezvoltarea în spitale a unor activități care să permită utilizarea judicioasă a antibioticelor, supravegherea și intervenția eficace, dar și încurajarea raportării infecțiilor nosocomiale, pe baza unor indicatori măsurabili. Printre obiectivele Planului MS menționăm: creșterea capacității de diagnostic, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale; îmbunătățirea raportării infecțiilor nosocomiale; îmbunătățirea activității de supraveghere și limitarea rezistenței bacteriene în mediul spitalicesc. Cât privește principalele direcții de acțiune, menționăm: creșterea capacității de identificare a pacienților infectați/colonizați cu germeni ce reprezintă risc major epidemiologic (creșterea capacității de orientare clinică și a calității activității de laborator): îmbunătățirea performanțelor laboratoarelor de microbiologie și a capacității de orientare clinică privind infecțiile nosocomiale; eficientizarea activităților de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale și extinderea sferei de acoperire a acestora etc.

LIMITAREA REZISTENȚEI LA ANTIBIOTICE Guvernul României, prin MS, a declarat ca prioritate îmbunătățirea capacității spitalelor din România de detecție, supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale, precum și de limitare a rezistenței la antibiotice. ”Infecţiile nosocomiale sunt privite drept o problemă importantă de siguranţă a pacienţilor în legătură cu acordarea asistenţei medicale; gravitatea lor derivă din implicarea frecventă a unor germeni rezistenţi la antibiotice şi evoluţia gravă ce apare de multe ori la pacienţi cu deficienţe ale apărării anti-infecţioase”, se arată în informarea MS.

Estimări globale europene din ultimii 10 ani arată că 5,5 - 7,5% din totalul pacienţilor internaţi contractează astfel de infecții. În România, raportările oficiale (ceea ce comunică spitalele) sunt doar de 0,2 - 0,25%. Date mai credibile pentru ţara noastră au fost furnizate de participarea la un studiu european în 2012, respectiv un procent minim de 2,7%, ceea ce prin extrapolare ar reprezenta circa 100.000 de cazuri înregistrate anual în România, potrivit MS.