Extinderea puterii poliţiei la a supraveghea navigatori pe Internet este prioritatea de top a FBI şi autorităţilor americane, care şi-au intensificat eforturile de a se dota cu mijloace în acest sens, în pofida rezistenţei industriei noilor tehnologii şi grupurilor de apărare a drepturilor civile. Andrew Weissmann, şeful Departamentului Juridic din cadrul FBI, a declarat într-o conferinţă de presă recentă, la Washington, că ”extinderea puterii poliţiei în acest domeniu este prioritatea de top în acest an”. ”Mijloacele prin care comunicăm în prezent nu sunt limitate la firmele de telefonie”, a notat el, pledând pentru sporirea puterii de supraveghere, de exemplu pe Gmail, Google voice şi Dropbox, un serviciu de găzduire de fişiere online. Prin legislaţia actuală, poliţia federală americană (FBI) poate, deja, să obţină un mandat judiciar care să-i permită acces la comunicaţii online. Giganţi ca Google şi Microsoft sunt în general în măsură să răspundă unor solicitări de acest fel, însă spectrul este destul de larg, iar numeroase alte societăţi nu au mijloace sau capacitatea tehnică în vederea unei puneri sub ascultare. Spre deosebire de cazurile în care o supraveghere ca interceptarea convorbirilor telefonice permitea obţinerea de informaţii cruciale, în cazul Internetului, autorităţile rămân neputincioase.

Preşedintele Barack Obama a declarat pe 23 mai că administraţia sa reevaluează puterile forţelor de poliţie, cu scopul de a putea intercepta noi tipuri de comunicaţii. Propunerea, în curs de elaborare, potrivit anumitor informaţii de presă, ar obliga firmele informatice să permită Guvernului acces la comunicaţii, sub ameninţarea unor pedepse cu amenzi importante. Însă numai invocarea unui amestec în acest domeniu a antrenat proteste publice, motivate de temeri multiple. În primul rând, pentru sectorul tehnologiilor, un asemenea acces ar crea o falie din punct de vedere al securităţii utilizatorilor. Posibilitatea de a mandata interceptări informatice în sectoare vaste de comunicaţii pe Internet va afecta cetăţeni normali, care respectă legea, făcându-i vulnerabili, permiţând totodată unor infractori şi terorişti să dezactiveze aceste interceptări sau să utilizeze produse mai securizate provenind din alte ţări, subliniază Bruce Schneier, expert în securitate informatică. Producătorii de tehnologii se revoltă şi ei, din cauza costurilor şi consecinţelor în planul competitivităţii pe care le-ar implica această nouă lege.