În timp ce euro şi dolarul se devalorizează, încet şi sigur, faţă de leul românesc, iar analiştii financiari prognozează că moneda naţională va creşte în continuare încă 4-5 ani, pînă la adoptarea monedei euro, prognozată pentru 2010-2012, Banca Naţională a României (BNR) şi-a înteţit avertismentele privind riscul valutar la care sînt supuse deopotrivă bănci, firme şi populaţie. Aşadar, ce risc valutar ne pîndeşte, cînd şi cum ar putea acesta să ne afecteze? De la începutul anului, leul s-a apreciat constant cu aproape 5% în raport cu euro şi dolarul, dincolo de variaţiile zilnice ce par regizate perfect de BNR, cu toate că banca centrală se jură că nu mai intervine pe piaţa valutară. După cum apreciază şi analiştii financiari, leul se întăreşte, în principal, ca urmare a investiţiilor puternice în economie şi a fluxului tot mai mare de valută care intră în ţară de la românii care lucrează în străinătate. Iar aprecierea este unanimă că leul se va întări în continuare faţă de euro şi dolar, cel puţin pînă la adoptarea monedei europene, prognozele fiind că un euro ar putea să valoreze mai puţin de trei lei chiar de anul viitor.

Din păcate însă, nimeni nu poate ghici evoluţia exactă a cursului, acesta fiind supus unor fluctuaţii, în funcţie de ce se întîmplă pe piaţa financiară, în economia ţării şi în cea internaţională. De exemplu, în Polonia şi Cehia, monedele celor două ţări s-au apreciat puternic, cu peste 30%, în primul an după aderarea la UE, însă, începînd cu următorul an, cursul a început să se deprecieze constant. În alte ţări, precum Slovacia, cursul a înregistrat fluctuaţii mult mai mici, de cel mult cinci procente în sus şi în jos, ceea ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îşi doreşte şi de la leu, după cum a declarat în ultima prezentare a raportului privind inflaţia. Astfel, dacă leul ar urma exemplul evoluţiei monedelor din ţările vecine, ar trebui să ne aşteptăm la o depreciere a acestuia, mai mare sau mai lentă, începînd de anul viitor. De altfel, această tendinţă este aşteptată şi de bancheri. Ţinînd cont de aceste tendinţe, BNR constată că riscul valutar al populaţiei s-a majorat în 2006, întrucît aceasta a devenit, pentru prima oară, debitor net faţă de sectorul bancar pentru soldul în valută, activele nete în devize diminuîndu-se cu 80% pe parcursul anului trecut. Cu alte cuvinte, avem acum mai multe credite în valută decît depozite şi alte tipuri de economii şi investiţii în monede străine, ceea ce ne face mai vulnerabili la şocurile de curs valutar.