Opinia că Cipru ar putea da faliment, afectând astfel întreaga zonă euro şi inflamând pieţele valutare, inclusiv cea din România, este o glumă, spune consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu. „În istorie nu sunt cazuri de ţări care să fi dat faliment. Unele au intrat în incapacitate de plată. Atât. Zona în care se află Cipru a păţit de mai multe ori asta, încă din antichitate. România a trecut prin aşa ceva doar de două ori - în timpul crizei din 1929 - 1933 şi în 1982, în vremea lui Ceauşescu”, a spus Vasilescu. Cât despre posibilitatea ca băncile care au capital cipriot sau cele cu sucursale în Cipru să fie afectate cumva, oficialul băncii centrale a subliniat că ce se întâmplă acolo afectează doar acel teritoriu: „Aici, în România, sunt alte principii, este alt sistem bancar, chiar dacă există şi capital străin. Ne aflăm totuşi într-o lume în care, deşi banii circulă, instituţiile dintr-o ţară funcţionează după regulile locale”. În opinia lui Vasilescu, încheierea unui acord cu FMI în 2009, un moment în care intrările de capital străin se opriseră, a fost cea mai bună soluţie. „Ce fac alte ţări... nu este rolul nostru să ne amestecăm”, a conchis el. În prezent, situaţia din Cipru este în stand-by. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis ieri să furnizeze în continuare lichidităţi de urgenţă băncilor cipriote, cel puţin până luni, 25 martie. După acea dată, banii nu vor mai veni decât dacă Uniunea Europeană şi FMI vor face acelaşi lucru. În orice caz, până marţi, 26 martie, băncile din Cipru rămân închise, pentru a preveni retragerile masive ale economiilor, în condiţiile în care clienţii se tem pentru banii lor. Reamintim că, în urmă cu două zile, parlamentul cipriot a respins o nepopulară taxă pe depozitele bancare, cerută de UE în schimbul unui ajutor financiar de 10 miliarde euro.