Universitățile de stat ar putea fi privatizate în viitor, ca urmare a presiunilor UE - este ipoteza aruncată în discuție la începutul acestui an de președintele Federației Naționale Sindicale ”Alma Mater”, prof. univ. dr. Anton Hadăr. ”În urmă cu o lună am fost la Viena, la o dezbatere la care au participat toate ţările din UE, şi concluzia a fost că se doreşte o privatizare masivă a universităţilor de stat şi doar în cazuri rare să mai fie acordate burse de la stat. Mai degrabă vor un sistem de sprijinire a tinerilor prin credite”, a declarat în ianuarie, pentru ziarulring.ro, prof. Hadăr. Cum se va răsfrânge această decizie asupra viitorului universităților și studenților? Deși, la prima vedere, decizia ar urma să îi afecteze pe studenți, care ar fi obligați să își plătească studiile, discuția despre privatizarea universităților este mult mai complexă. Deja un procent important din numărul de studenți își plătesc cursurile, fiind înmatriculați la forma de învățământ cu taxă. Mai mult, studenții plătesc taxe ca să-și obțină diplomele de licență, plătesc laboratoare și costurile sunt și mai mari atunci când absolvenții se înscriu la programe de masterat sau doctorat. Așa că viitorii studenți nu ar trebui să privească privatizarea universităților ca pe un balaur, ci ca pe o șansă de a accesa cursuri mai interesante și profesori mai dornici să obțină rezultate cu studenții. Asta pentru că, dacă universitățile ies de sub tutela Ministerului Educației, vor avea o mai mare libertate în a-și organiza cursurile și specializările și, mai mult, conducerea universității ar putea aloca venituri mai mari pentru plata salariilor cadrelor didactice, rezolvând în acest fel problema personalului care refuză să vină în învățământ din cauza salariilor mici cu care sunt plătite cadrele didactice.

CUM VĂD RECTORII IDEEA PRIVATIZĂRII UNIVERSITĂȚILOR Rectorul celei mai mari unități de învățământ superior de stat din Dobrogea - Universitatea ”Ovidius” din Constanța (UOC), prof. univ. dr. Sorin Rugină, a explicat că România trebuie să se racordeze la ceea ce se întâmplă în comunitatea europeană. ”România se pare că a rămas ultima țară în care sistemul de plăți în învățământ nu este concordant cu cel european. Și atunci nu putem intra în sistemul de clasificare a universităților europene”, a explicat prof. dr. Rugină. El a precizat că, dacă acest sistem nou va fi adoptat de România, cel mai probabil studenții vor beneficia de burse din partea statului român sau din partea universităților, așa că nu se pune problema ca tinerii inteligenți să nu aibă șansa să urmeze studii superioare. De asemenea, în viziunea acestuia, o altă parte a tinerilor vor urma cursurile la cu taxă, ca și până acum, dar probabil se va crea și o oportunitate ca tinerii să obțină credite pentru studii sau să fie sponsorizați de anumite companii pentru a se specializa. ”Stăm în fața unui alt mod de a formula finanțările: un concept nou, care cred că nu a prins peste tot în Europa, însă încercarea de a-l impune este tocmai pentru a crea o viziune unitară și din perspectiva de a clasifica universitățile. Acest lucru va crea o competiție reală în rândul universităților”, a completat rectorul. De aceeași părere este și prorectorul Universității Maritime din Constanța, prof. univ. dr. ing. Cornel Panait, care spune că măsura ar fi benefică pentru învățământul românesc. ”Trebuie să învățăm să ne racordăm la o normalitate care funcționează în toate marile centre universitare. Măsura ar crește competitivitatea, iar cei mai buni dintre studenți vor studia în continuare ca bursieri ai statului român, ai universităților sau printr-o linie de creditare”, a precizat prof. Panait. La rândul său, rectorul Universității private ”Andrei Șaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari, consideră că privatizarea universităților ar fi doar definitivarea unui proces care deja este prezent în universități în proporție de 80 - 90%. ”Este o măsură nepopulară, însă tinerii performanți vor continua să studieze, obținând burse de studiu. Niciodată un student sclipitor nu va rămâne în afara sistemului de educație, pentru că universitățile sunt interesate să atragă cei mai buni tineri din fiecare domeniu”, a explicat prof. Papari.

VIITORUL UNIVERSITĂȚILOR, ÎN PERSPECTIVA UNEI PRIVATIZĂRI

      În condițiile unei concurențe acerbe între instituții de învățământ superior și diminuării numărului de studenți, fapt generat de scăderea natalității și de numărul tot mai mic al tinerilor care reușesc să promoveze examenul de Bacalaureat, cum văd rectorii șansele de supraviețuire ale universităților? Prof. dr. Rugină a explicat că universitățile trebuie să atragă studenți printr-o ofertă extrem de tentantă și prin rezultatele obținute, adică absolvenții să aibă locuri de muncă după ce termină studiile. ”Se pare că sistemul actual cu zeci de specializări nu mai este foarte potrivit, pentru că nu toate programele pot să meargă foarte bine. Deja începe să se impună modelul german structurat în câteva mari domenii, iar unele specializări au început să se restructureze”, a precizat rectorul. El a dat exemplu câteva domenii mari, precum cel medical, în cadrul căruia să funcționeze mai multe departamente, precum farmacie, medicină, stomatologie, domeniul științelor fundamentale, cel al științelor umanistice, domeniul financiar, inginerie. ”Învățământul va trece printr-o schimbare, printr-o modernizare care va ține cont de această scădere a numărului de studenți, a competiției, a creșterii calității, și, la un moment dat, este posibil ca universitățile să devină centre specializate pe anumite domenii, care să atragă studenți din întreaga UE”, a precizat rectorul UOC. Cu toate acestea, într-un sistem privat, universitățile ar avea o mai mare autonomie pentru distribuirea burselor pe specializări, având ocazia să susțină prin burse anumite programe unde numărul de studenți este mai mic din cauza taxelor foarte mari și să scadă numărul de subvenționări acolo unde oricum tinerii se înscriu, a concluzionat prof. Rugină. ”Prin această privatizare nu se urmărește distrugerea universităților, pentru că UE nu sugerează doar României aceste schimbări, toate aceste măsuri fiind luate pentru alinierea la standardele europene”, a spus și rectorul UAS.

La sfârșitul săptămânii trecute, președintele sindicatului ”Alma Mater”, Anton Hadăr, a anunțat că a primit un răspuns verbal din partea Comisiei Europene prin care i s-a transmis că învățământul nu va fi inclus printre serviciile care vor fi liberalizate. ”În legătură cu ipoteza că sistemul educațional românesc și învățământul în ansamblu ar putea fi incluse pe lista serviciilor care ar putea să fie comercializate, zilele acestea am primit un răspuns de la CE legat de faptul că învățământul nu va figura printre serviciile care vor fi liberalizate, așa că acum temerea noastră este mult diluată”, a afirmat Hadăr. El a adăugat că, totuşi, nu exclude total această posibilitate, însă privatizarea universităților nu va avea loc în viitorul apropiat. ”Poate că, peste ani, ar fi posibilități de acest tip, acum însă, nu”, a declarat Anton Hadăr în cadrul unei întâlniri a Uniunii Naționale a Studenților din România.