Studiul "Părerea românilor despre vaccinarea împotriva gripei" , realizat de firma de cercetare iVOX pentru Mylan România la finalul anului trecut, arată că populația nu ia în serios această afecțiune, cu toate că, în România, în sezonul rece 2017 – 2018 s-au înregistrat 129 de decese din cauza gripei şi peste 1.700 de îmbolnăviri .

Potrivit studiului, 52% dintre români se declară pro vaccinare, însă aproape 60% nu s-au vaccinat deloc împotriva gripei. Cel mai des invocat motiv este convingerea că nu este necesar: 39%. Pe de altă parte, peste 50% dintre repondenți au avut gripă cel puțin o dată pe an în ultimii cinci ani, dar 47% dintre cei afectați de această boală nu au apelat la consult medical.

NEVOIE MAI MARE DE INFORMARE

Răspunsurile la chestionar atrag atenția asupra nevoii continue și susținute de informare cu privire la vaccinarea împotriva gripei: aproximativ jumătate (45%) dintre participanții la studiu consideră că ar fi necesare mai multe campanii de informare. Aproape 5% dintre repondenți au spus că nu știau că există vaccinuri împotriva gripei.

“Oricât de afectați ar fi românii de gripă, ei refuză să o ia în serios, deși numărul cazurilor și deceselor înregistrate este în creștere de la an la an și această informație este disponibilă publicului. Din acest motiv, Mylan și-a asumat un angajament ferm, împreună cu parteneri locali, în două direcții: creșterea gradului de informare a publicului despre impactul gripei și oferirea celor mai eficiente mijloace de prevenție, ca parte a responsabilității pe care o vedem în poziția noastră de producător de vaccinuri”, a spus Adrian Grecu, directorul general al Mylan în România și Head of South East Europe în cadrul companiei.

CE FAC ROMÂNII PENTRU A PREVENI GRIPA

Printre principalele concluzii ale studiului se numără aceea că românii nu trec la acțiune pentru a combate gripa. Recurg doar câteodată la forma informare specializată: șapte din 10 români obțin informații despre gripă de la cadre medicale, dar, în același timp, șase din 10 preferă să caute online informațiile pe care le consideră necesare. De asemenea, foarte puțini români se vaccinează.

Ca modalități de reducere a riscului de gripă, românii preferă aerisirea zilnică a locuinței (58,61%), utilizarea batistelor de unică folosință urmată de aruncarea lor (54,58%) și spălatul pe mâini (50,62%). Asta cu toate că prevenirea prin vaccinare este recomandată atât de Organizația Mondială a Sănătăți (OMS), cât și de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile. Nici din punctul de vedere al comportamentului din timpul bolii nu stăm mai bine: cei mai mulți români nu merg la medic. 46% dintre repondenți au spus ca nu au avut nevoie de consult medical.

CE PĂRERE AU DESPRE COSTURILE ASOCIATE GRIPEI

Conform cercetării, cu toate că puțini români aleg prevenția prin vaccinare, jumătate dintre aceștia conștientizează totuși cât de mari sunt costurile asociate acestei afecțiuni și impactul asupra economiei. Opt din 10 repondenți consideră că prevenirea gripei rezultă în primul rând în reducerea vizitelor la medic, iar o bună parte dintre ei iau în considerare și reducerea costurilor medicale legate de complicațiile gripei.

CEI MAI VULNERABILI ÎN FAȚA GRIPEI

În fiecare an, între 5% și 10% dintre adulți și între 20% și 30% dintre copii se îmbolnăvesc de gripă. Potrivit OMS, se estimează că epidemiile anuale la nivel global vor avea drept rezultat între aproximativ trei și cinci milioane de cazuri de îmbolnăviri severe și circa 290.000 până la 650.000 de decese .

Numai în Europa, gripa sezonieră produce între patru și 50 de milioane de cazuri simptomatice în fiecare an, iar 15.000 – 70.000 de cetățeni europeni mor în fiecare an de cauze asociate gripei .

Gripa sezonieră poate afecta grav toate categoriile de populație, dar cel mai mare risc de complicații apare în rândul femeilor gravide, al copiilor cu vârsta sub 59 de luni, al persoanelor în vârstă, al persoanelor care suferă de boli cronice și al persoanelor angajate în sistemul medical .

CUM SE RĂSPÂNDEȘTE GRIPA SEZONIERĂ

“Românii nu trebuie să uite că gripa este o infecție respiratorie acută cauzată de virusuri gripale și că poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă. Se răspândește ușor de la o persoană la alta prin aer (prin tuse și strănut) sau prin mâini ori suprafețe contaminate cu virusuri gripale. Deși gripa este o boală contagioasă care poate avea rezultate grave, aceasta poate fi prevenită. Înțelegerea modului în care boala este contractată și cum se poate preveni această infectare este cheia reducerii numărului de îmbolnăviri, spitalizări și decese premature”, a spus dr. Valeria Herdea, medic primar medicină de familie, Preşedinte al Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

"În plus, gripa este o boală subdiagnosticată. Diagnosticăm viroze, dar nu gripa. De ce? Pentru diagnosticul corect de gripă, avem nevoie de un exudat. Exudatul costă 150 de lei, dar nu se lucrează uzual, ci doar în anumite laboratoare. Avem rezultat în 72 de ore, dacă avem acces la laborator și susținem plata exudatului.

Este nevoie de efortul tuturor pentru a reduce numărul mare de îmbolnăviri prin gripă și, mai ales, pierderile de vieți. Fiecare om pe care îl pierdem, în acestă epocă în care avem acces la prevenție, nu reprezintă doar o statistică, reprezintă pierderea dureroasă a fiecăruia dintre noi.

Ce putem face? Primul pas este să înțelegem cât de serios este riscul de îmbolnăvire, să înțelegem ce înseamnă complicațiile pe termen mediu sau lung când vorbim despre gripă. Gripa nu este doar o boală banală. Se poate răspândi rapid și poate afecta inclusiv persoane tinere, sănătoase, aparent puternice. Boala poate fi prevenită. Din costul unui exudat se pot vaccina patru persoane.

Informarea corectă despre boală ne va ajuta să luăm o decizie care să ne protejeze pe noi și pe cei din jurul nostru", a mai spus Dr. Valeria Herdea.

În pofida duratei relativ scurte a bolii, anual, povara economică și cea pusă asupra sistemului de sănătate publică este substanțială. Se estimează că în Europa costurile (directe și indirecte) asociate gripei se situează între șase și 14 miliarde de euro anual , dacă se iau în calcul acelea asociate spitalizării și a banilor pierduți în zilele în care oamenii nu au ajuns la muncă din cauza gripei sau pe motiv că au îngrijit o persoană bolnavă de gripă.