Campania de vaccinare anti-HPV (papiloma virus uman) a fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani a fost încă de la început un eșec, astfel că rezultatul nu a fost deloc cel scontat. S-au aruncat pe apa Sâmbetei cantități mari de vaccin, substanță care ar fi trebuit să protejeze copilele împotriva virusului papilloma, asociat cu/foarte probabil cauza leziunilor care duc la declanșarea cancerului de col uterin. Precizăm că părinții fetelor au refuzat vehement imunizarea, pe motiv că în lume ar fi existat cazuri de deces în rândul copilelor, imediat după vaccinare. Pe de altă parte, specialiștii au negat vreun incident de acest fel și au precizat că, de fapt, campania nu a fost corect înțeleasă. De altfel, nici nu prea a fost făcută o campanie cu adevărat. Deși au trecut ani de atunci, și acum specialiștii vin cu explicații. Dr. Viorica Gheorghiu de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a afirmat că nu este suficient că există vaccin HPV, ci trebuie să fie o campanie de informare și să se ceară acordul părinților pentru vaccinarea fetelor, punctează Agerpres. ”Prin ordinul MS 386/2015 este introdusă vaccinarea pentru papilloma virus la grupa de vârstă 11 - 14 ani. (...) Nu este suficient să avem vaccin, trebuie să avem și o campanie de informare foarte bine condusă. De asemenea, trebuie să cerem acordul părinților sau al reprezentanților legali și dorim ca această vaccinare să fie disponibilă, iar părinții să decidă individual când anume, în acest interval, să facă vaccinarea pentru fetele lor”, a declarat dr. Viorica Gheorghiu, prezentă la dezbaterea ”Prevenirea infecției cu HPV și a cancerului de col uterin”.

ÎNTRE ANII 2009 - 2011, S-A FĂCUT VACCINUL HPV LA FETIȚE. PROGRAMUL A FOST CONTINUAT PÂNĂ ÎN 2013, IAR DE ATUNCI CAMPANIA DE VACCINARE A FOST OPRITĂ ȘI NU S-A MAI ACHIZIȚIONAT NICIUN VACCIN

Dr. Gheorghiu a punctat că acoperirea cea mai mare în ce privește vaccinarea cu 3 doze au avut-o județele Covasna, Satu Mare, Sălaj, Harghita și Tulcea, iar în București a fost de 2,87%. ”Încă suntem în faza în care vaccinul reprezintă cel mai valoros instrument. În afară de vaccinare, trebuie să continuăm campaniile de educație pentru sănătate, educație pentru igienă”, a spus dr. Gheorghiu. La rândul său, dr. Carmen Ungurean de la INSP a precizat că, în România, cancerul de col uterin se menține a doua cauză de cancer la femei, în ultimii ani.

CONSTANȚA A SEMNALAT, ÎN 2014, 92 DE CAZURI NOI DE CANCER DE COL UTERIN, IAR ÎN 2015, 117 CAZURI

La rândul său, dr. Daniela Pițigoi a spus că medicii trebuie să aibă în vedere continuarea campaniei de vaccinare HPV sau întărirea campaniilor de informare pentru femeile vaccinate. ”Vaccinarea nu înseamnă automat protecție pentru tot, iar screeningul este în continuare necesar. S-ar putea crea falsa impresie că, dacă m-am vaccinat, sunt protejat și nu mai am nevoie de screening pentru cancer de col și nu numai. (...) Indiferent de strategia pe care o adoptăm - vaccinare, screening, vaccinare și screening - trebuie neapărat să avem programe de educare și informare dedicate personalului medical și dedicate populației, care trebuie să înțeleagă adevăratul scop al acestor programe și în special al vaccinării”, a arătat Daniela Pițigoi, citată de Agerpres.