TERMEN La Curtea de Apel Bucureşti (CAB) este judecat, la sfârşitul acestei săptămâni, dosarul apărut cu circ mediatic în atenţia opiniei publice, miercurea trecută, prin îngăduinţa procurorilor DNA care au descins înarmaţi până în dinţi la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, la sediul RAJDP şi la sediul CJC. Desantul în forţă s-a soldat cu reţinerea pentru 24 de ore a lui Constantinescu şi a directorului RAJDP, Adrian Gâmbuţeanu. O zi mai târziu, joi, Nicuşor Constantinescu era eliberat de judecătorii Tribunalului Bucureşti, care au respins ca nefondată cererea DNA de arestare preventivă a acestuia. În schimb, pentru directorul RAJDP s-a dispus măsura arestării preventive pentru 29 de zile. Avocatul preşedintelui CJC, Marius Mocanu, a confirmat, ieri, faptul că, vineri, CAB va lua în discuţie atât contestaţia lui Gâmbuţeanu la adresa măsurii de reţinere, cât şi atacul DNA împotriva refuzului Tribunalului de a accepta arestarea preventivă a lui Constantinescu.

LEGENDE Eliberarea lui Nicuşor Constantinescu a născut o serie de „legende urbane” conform cărora faptul că preşedintele CJC suferă de cancer într-un stadiu avansat este singurul motiv pentru care judecătorii au respins arestarea preventivă. Motivarea sentinţei emise de judecătorul Raul Alexandru Nestor arată, însă, cu totul altceva. Documentul, care se întinde pe 36 de pagini, desfiinţează în parte sau integral acuzele formulate de procurorii DNA în rezoluţia care a stat la baza percheziţiilor în forţă, reţinerii televizate a preşedintelui CJC şi, ulterior, eliberării lui. Fie vorba între noi, Nestor nu e nici Patapievici, nici Pleşu, astfel încât să poată să scrie 36 de pagini pe tema eliberării lui Constantinescu pentru că este bolnav de cancer. În ciuda legendelor urbane, doar trei dintre cele 156 de articole ale motivării sentinţei fac referire la situaţia medicală a preşedintelui CJC, respingerea cererii DNA de arestare având, însă, multe alte temeiuri.

ACUZE DESFIINŢATE Pe scurt, principalele acuze din rechizitoriul procurorilor vizează blocarea unor controale ale Curţii de Conturi la RAJDP Constanţa de către Gâmbuţeanu şi Constantinescu, solicitarea de către Constantinescu a unor sume de bani de la denunţătorul Marian Turbatu şi refuzul preşedintelui CJC de a semna numeroase documente de urbanism solicitate de acelaşi Turbatu. Aceste acuze şi declaraţiile preşedintelui CJC au fost prezentate pe larg în ediţiile anterioare ale cotidianului „Telegraf“. Ne vom apleca, aşadar, asupra concluziilor trase de judecătorul care s-a opus arestării lui Constantinescu. În ce priveşte blocarea controalelor Curţii de Conturi la RAJDP, judecătorul a constatat că preşedintele CJC a solicitat în scris doar să fie informat cu privire la verificări, din actele respective lipsind vreo interdicţie expresă. De asemenea, judecătorul a respins acuzaţiile de solicitare de mită, menţionând că acestea „nu sunt susţinute cu niciun mijloc de probă (...) este o simplă alegaţie a denunţătorului, lipsită de suport probator”. În ultimă instanţă, acuzele privind un aşa-zis abuz al lui Constantinescu prin refuzul acestuia de a emite certificatele de urbanism pentru centrale eoliene solicitate de firmele lui Turbatu sunt respinse de judecător, care a luat în considerare suspiciunile ridicate de preşedintele CJC asupra modului în care Marian Turbatu, dat afară de asociaţi din firma care obţinuse un prim certificat de urbanism, a încercat scoaterea unor documentaţii similare pentru alte firme, înfiinţate ulterior. Un alt argument al judecătorului în favoarea preşedintelui CJC: „Emiterea actelor de urbanism este un procedeu complex în care competenţa nu aparţine în exclusivitate persoanei care exercită funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean”.

Ce abuzuri mai propun procurorii

Un articol din motivarea sentinţei Tribunalului Bucureşti ne-a atras atenţia în mod special. Este vorba despre art. 141: „În ce priveşte luarea măsurii arestării preventive oricând în fişa de cazier judiciar se va găsi o menţiune în sensul punerii în mişcare a acţiunii penale, indiferent de intervalul care s-a scurs de la momentul emiterii ordonanţei procurorului, inclusiv după soluţionarea unei astfel de cauze printr-o eventuală soluţie de netrimitere în judecată, în opinia instanţei, o asemenea interpretare nu poate fi primită, fiind în măsură să conducă la abuzuri grave în materia măsurilor privative de libertate”. Cu alte cuvinte, procurorii DNA ar fi vrut, dacă nu se opunea judecătorul, să îl poată aresta pe Constantinescu ori de câte ori ar fi dorit, indiferent dacă acţiunea penală împotriva lui era în vigoare sau nu. Fără alte comentarii.