Ce sunt curenții de reflux (rip currents). Câte victime produc pe litoralul românesc

Educație 03 Iunie 2023 / 09:13 3517 accesări

Curenții de reflux (rip currents), cunoscuți și sub denumirea de "curent de întoarcere", sunt fenomene periculoase care apar și pe litoralul românesc.

"Un curent rip este un curent puternic, localizat și îngust, de apă care se deplasează în direcție opusă țărmului, tăind liniile valurilor care se sparg ca un râu care se varsă la mare, și este mai puternic în apropiere de suprafața apei", conform Wikipedia.

Un curent de retur nu este același lucru cu contracurentul^⁠, care apare întotdeauna sub un val. Nici contracurenții, nici curenții de retur NU pot trage o persoană în jos și să o țină sub apă. Un curent de retur pur și simplu transportă obiecte plutitoare, inclusiv oamenii, dincolo de zona de spargere a valurilor.

Numele acestor curenți provine de la verbul englezesc „to rip” – a rupe (violent și rapid), făcând referire la faptul că ei împart în două modelul general de spargere a valurilor, creând un fel de breșă în cadrul acestora.

Studiul curenților de reflux pe litoral românesc

Deși, pe plan mondial curenții de reflux sunt analizați de zeci de ani, știindu-se cu precizie plajele și zonele în care se formează, în România fenomenul este atent cercetat doar în ultima perioadă.

Potrivit statisticilor, în România, curenții de reflux sunt responsabili de un număr semnificativ de înecuri și incidente. Astfel, în fiecare an, pe plajele românești mor în medie 30 de persoane din cauza acestor curenți.

Curenții rip se formează perpendicular cu plaja, pot avea între 10 și 20 de metri lățime și se pot îndepărta până la 800 de metri către larg (în România, până la 150 de metri).

Mai mulți oameni de știință de la Grupul de Cercetări Costiere, de la Universitatea București, conduși de Florin Tătui, au desfășurat proiectul „Evaluarea hazardului reprezentat de curenții rip pe plajele românești ale Mării Negre: Nevoie de acțiune!”, proiect încheiat în noiembrie 2022, fiind primul studiu de acest tip din România și printre puținele din bazinul Mării Negre.

În cei doi ani, oamenii de știință au utilizat mai multe tipuri de aparatură de cercetare pentru a determina caracteristicile și comportamentul curenților rip. O baliză fixă a măsurat valurile, alte mini-balize plutitoare (driftere) au fost purtate de apă pentru a analiza traiectoria și viteza de suprafață a curenților, un curentometru tridimensional a arătat viteza și direcția curenților pe verticală, trei senzori de presiune au indicat înălțimea valurilor, un sonar a măsurat topografia submersă, iar un GPS de mare precizie a indicat locația exactă a măsurătorilor.

În cadrul țărmului sudic românesc al Mării Negre, delimitat la nord de Portul Midia și la sud de plaja Vama Veche, au fost identificate 34 de sectoare cu plaje turistice și a fost creată o bază de date cuprinzând informații legate de comportamentul morfo- și hidrodinamic al plajei, lățimea acesteia, dinamica multianuală a liniei țărmului, caracteristicile sedimentelor, parametrii valurilor (înălțime, perioadă, direcție), morfologia submersă (prezența/absența barelor submerse, tipologia acestora), tipuri de structuri de protecție costieră, tipurile de utilizare a plajei, istoricul alimentărilor cu sedimente, probleme legate de managementul sau de siguranța plajei.

Inventarierea curenților rip pentru perioada 2003 – 2022 de-a lungul celor 34 de sectoare de plajă s-a realizat prin identificarea tiparelor dinamice ale curenților rip (goluri în linia de spargere a valurilor, transport vizibil de sedimente în suspensie către larg etc.), bazată pe expert knowledge, pe imagini satelitare și aeriene, în 64 de momente temporale distincte.

Pentru creșterea acurateței identificării curenților rip, au fost utilizate imagini satelitare de mare rezoluție din arhiva Google Earth, precum și seriile de ortofotoplanuri realizate începând cu anul 2005.

Din 34 de sectoare de plajă analizate (40,3 km), 55% sunt afectate frecvent de dezvoltarea curenților rip. Stațiunile Eforie Nord și Costinești sunt zonele cele mai periculoase. În Eforie Nord sunt zece astfel de curenți într-un kilometru.

Studiile realizate pe plaja de la Eforie

Având în vedere caracterul de hot-spot al curenților rip și al intervențiilor și cazurilor de înec cauzate de aceștia, plaja Eforie Nord a fost aleasă ca arie de studiu pentru investigarea complexă a dinamicii acestora la diferite scări temporale.

În perioada 11 – 21 octombrie 2021 și 9 – 20 mai 2022 au fost realizate 2 experimente de teren pe plaja Eforie Nord (sectorul de 1 km lungime cuprins între Tabăra Luminița și Portul Belona) în vederea măsurării și analizei dinamicii curenților rip în diferite condiții hidrodinamice.

Astfel, studiile au demonstrat că pe plaja din Eforie Nord sunt zece curenți de reflux într-un kilometru.

Construcția digurilor a afectat puternic circulația curenților rip pe directie sudică. Curentul care traversa plaja de la S la N este acum încetinit, întrerupt, și transformat într- un curent rip deflectat la sud de dig.

În bazinul cuprins între dig și Portul Belona, se formează doi curenți rip clasici care nu existau înainte pe aceste condiții, posibil mai periculoși decât curentul deflectat dezvoltat la sud de port.

Dintre toate condițiile analizate, cel mai intens curent rip, perpendicular pe țărm, este identificat în configurația batimetrică de după construcția digurilor, pentru valuri de 1.25 m înălțime și direcție 80°; de aceea, este posibil ca prezența digurilor să crească riscurile asociate anumitor condiții hidrodinamice pe această plajă, se mai arată în studiul cercetătorilor.

Tot în urma acestui studiu, a reieșit că pe plajele românești mor anual în medie 30 de persoane din cauza acestor curenți.

Conform datelor Eurostat din anul 2017, România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană cu o rată de mortalitate cauzată de înecul accidental de 5 cazuri/100.000 locuitori. În medie, aproximativ 30 oameni mor și alte câteva sute sunt salvați de la înec în fiecare an pe coasta românească a Mării Negre: 721 de salvări în 2020, 17 morți și 400 de salvări în 2019, 37 morți in 2018 (4 în Eforie Nord), 26 în 2017, 38 în 2016 (22 în Eforie Nord) și 30 în 2015.

Ce faci dacă ești prins într-un curent de reflux (rip)

Atenție! Pentru a vă menține în siguranță în prezența curenților de reflux, este important să fiți atenți la semnele de avertizare. Curenții de reflux pot fi recunoscuți prin culoarea apei mai întunecată sau tulbure, agitația și turbulența apei, precum și prin linia de spumă sau alge care se deplasează spre largul mării.

Nu vă panicați, nu luptați împotriva curentului! Dacă sunteți prinși într-un curent de reflux, e important sa nu vă panicati. Încercați să vă mențineți calmul și să vă conservați energia. Nu înotați împotriva curentului, deoarece acest lucru poate duce la epuizare. În schimb, înotați în paralel cu linia țărmului până când vă veți elibera din influența curentului. Apoi, puteți înota diagonal către țărm.

Pentru a preveni incidentele, este recomandat să mergeți la plaje unde există salvamari și să respectați indicațiile lor. De asemenea, evitați să înotați singuri, mai ales în zone izolate. Îmbunătățiți-vă abilitățile de siguranță în apă și asigurați-vă că sunteți conștienți de riscurile asociate cu curenții de reflux.

Rețineți! Curenții de reflux pot apărea pe orice plajă cu valuri și că este important să fiți conștienți de acest fenomen natural și să luați măsurile necesare pentru a vă asigura siguranța atunci când înotați în mare.

Curenții rip se formează la mal, chiar și în apă de 1,5 metri sau mai mică. Însă aceștia nu te vor trage în adânc, ci spre larg. Deci ideal ar fi să te relaxezi și să încerci să faci pluta.

Este inutil să înoți perpendicular pe plajă, direct către mal, pentru că viteza curenților e mai mare decât cea pe care o poți dezvolta tu, deci vei fi tras tot mai în larg.

Încearcă să înoți paralel cu plaja, pentru a părăsi zona curentului, până când simți că nu mai ești tras spre larg, și abia apoi înoată către mal.