Comisia Europeană (CE) a subliniat că Parteneriatul Estic poate aduce prosperitate economică, deşi nu implică aderarea ţărilor vizate şi a asigurat Rusia că această iniţiativă nu vizează crearea de zone de influenţă. Parteneriatul Estic are ca obiectiv semnarea de Acorduri de Asociere cu Belarus, R.Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia în anii următori, atrăgînd cele şase ţări mai aproape de UE prin comerţul liber şi acorduri de eliminare a vizelor. Viitoarea preşedinţie cehă a UE va lansa această politică de vecinătate cu ţările Europei de est la un summit 27 plus şase primăvara viitoare, iar CE va crea un nou departament pentru Parteneriatul Estic, ce va fi condus de Janos Herman. În ultimele zile, presa rusă şi-a exprimat îngrijorarea privind politica UE din est. Luni, “Nezavisimaia Gazeta” titra că “UE vrea să împingă Rusia în Asia”, iar publicaţia “Kommersant” scria, marţi, că preşedinţia cehă a UE va descuraja relaţiile cu Rusia, după o preşedinţie franceză a UE care s-a arătat prietenă Rusiei.

Comunicatul Comisiei Europene mai precizează că Parteneriatul Estic va fi urmărit în paralel cu parteneriatul strategic al UE cu Rusia, fiind subliniată ambiţia UE de a transforma ţările post-comuniste în democraţii de tip occidental şi economii de piaţă. Totodată, UE nu se arată convinsă că miile de trupe ruse din provinciile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia stabilizează regiunea. Declaraţia îi aparţine ministrul francez al Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, a cărui ţară deţine preşedinţia UE. Rusia intenţionează să trimită circa 3.800 de militari în fiecare din aceste regiuni şi să instaleze acolo baze militare. Rusia blochează de asemenea accesul observatorilor europeni în aceste provincii, trimişi pentru a asigura respectarea acordului ruso-georgian de încetare a focului. Franţa a reiterat că UE sprijină integritatea teritorială a Georgiei şi a amintit condamnarea de către cele 27 de ţări membre UE a deciziei Moscovei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei. Rusia trebuie să pună capăt fără întîrziere şi suspendării Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE), a mia declarat joi şeful diplomaţiei franceze. În urmă cu un an, Rusia şi-a suspendat participarea la acest tratat care limitează armele clasice mobilizate din Oceanul Atlantic şi pînă la Munţii Ural. UE consideră CFE deosebit de important, în special în urma războiului din Georgia, din luna august. Bernard Kouchner a făcut aceste declaraţii cu ocazia Consiliului ministerial al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), care se desfăşoară joi şi vineri la Helsinki.

Revenirea la o poziţie realistă

În replică, Rusia salutat joi revenirea NATO la o poziţie realistă, după decizia Alianţei Nord-Atlantice de a relua dialogul cu Rusia. NATO a decis marţi o deblocare condiţionată şi treptată a relaţiilor sale cu Rusia, după suspendarea dialogului la 19 august, după conflictul ruso-georgian. În opinia premierului rus, atacul lansat de Georgia asupra Osetiei de Sud a înlăturat orice şansă pe care acest stat o mai avea de a redobîndi controlul asupra celor două republici separatiste. Vladimir Putin a mai afirmat că atacul a determinat Rusia să abandoneze orice posibil sprijin pentru reunificarea teritorială a Georgiei. Rusia a recunoscut cele două republici separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia, după încheierea conflictului militar ruso-georgian izbucnit după ce forţele georgiene au atacat capitala osetă Ţhinvali. Premierul rus a mai spus că actuala conducere georgiană trebuie trasă la răspundere pentru conflictul care a dus la pierderea a sute de vieţi omeneşti, inclusiv a unor membri ai forţelor ruse de menţinere a păcii.

Premierul rus a sugerat joi că l-ar fi spînzurat pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili în cursul conflictului din august. „Este adevărat că l-aţi fi spînzurat pe Saakaşvili de ceva anume?”, l-a întrebat un cetăţean pe Putin în cursul sesiunii de discuţii. „De ce neapărat de ceva anume?”, a replicat Putin, declanşînd rîsete şi aplauze în sală. „Să vorbim serios. Cunoaştem evenimentele tragice din Irak, unde trupele americane au intervenit sub pretextul că ar căuta arme de distrugere în masă pe care nu le-au găsit niciodată”, a continuat premierul rus. Întrebarea s-a referit la declaraţiile lui Jean-David Levitte, principalul consilier al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy. Acesta a dezvăluit că Vladimir Putin intenţiona să îl înlăture de la putere pe Mihail Saakaşvili în cursul conflictului din august. Potrivit consilierului, Sarkozy aflase prin intermediul serviciilor secrete că Rusia intenţiona să ocupe Tbilisi şi să instaureze un nou regim. „Nu puteţi face asta, lumea nu va accepta aşa ceva”, le-a spus Sarkozy celor doi lideri ruşi. Putin a răspuns încordat: „Îl voi spînzura pe Saakaşvili de ouă”. „Cum?”, a întrebat surprins Sarkozy. „Americanii l-au spînzurat pe Saddam Hussein”, a replicat atunci Putin.

Pe o notă mult mai optimistă, Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa că noile state membre ale UE vor ajunge să fie conştiente de necesitatea de a lua în considerare viitorul şi vor înceta să se agaţe de trecut în relaţiile lor cu Rusia. 12 ţări, majoritatea foste membre ale blocului socialist şi foste republici ale URSS, au aderat la UE în ultimii ani, iar Polonia şi Lituania, membre din 2004, au încercat de mai multe ori să blocheze negocierile pe tema unui nou acord de parteneriat între Rusia şi UE. Vladimir Putin vede şi semnale pozitive în SUA odată cu noua administraţie, dînd exemplu faptul că Georgia şi Ucraina nu au primit statutul de candidat pentru aderarea la NATO.

Ex foto: Vladimir Putin ar fi vrut să atenteze la bărbăţia lui Mihail Saakaşvili în urma conflictului din august