Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, vineri, la Bruxelles, că România a semnat, alături de alte state europene, o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene prin care solicită asigurarea unui tratament egal pentru fermieri în contractarea subvenţiilor UE pentru agricultură. El a arătat că, în prezent, accesul agricultorilor la subvenţiile europene este caracterizat de “discrepanţe majore” şi că un tratament egal ar asigura o competiţie corectă între ţările membre UE. Premierul a precizat că la Consiliul European s-a discutat şi despre creşterile de preţuri la produsele agricole şi cele petroliere, convenindu-se că fiecare ţară are libertatea de a introduce, doar pe termen scurt şi fără a distorsiona mecanismele pieţei, măsuri fiscale pentru diminuarea efectelor acestor majorări şi că este nevoie de măsuri pe termen lung, cu rezultate preconizate într-un interval de 5-7 ani. Una dintre aceste măsuri pe termen lung este adoptarea, pînă la sfîrşitul anului, a unei politici comune privind promovarea energiilor regenerabile şi a tehnologiilor nepoluante. La reuniunea Consiliului European din luna octombrie vor fi discutate posibile măsuri privind aceste preţuri. Tăriceanu a arătat că majorările de preţuri nu sînt determinate de un dezechilibru între cerere şi ofertă, ci de aşteptări şi temeri legate de o creştere a consumului în perspectivă şi diminuarea resurselor. Premierul a amintit totodată înfiinţarea companiei energetice naţionale, care va asigura securitatea energetică a ţării şi va permite ţării noastre să se implice în proiecte majore europene, precum coridoarele de transport pentru resurse energetice.

Comisia Europeană şi-a exprimat scepticismul faţă de propunerea unui grup de ţări acceptate recent în UE de a beneficia de fonduri pentru agricultură egale cu ale celorlalte state ale blocului, precizînd, vineri, că nu este momentul potrivit pentru a reflecta asupra acestei probleme. Potrivit Tratatelor de aderare la UE, fondurile pentru agricultură sînt acordate treptat în cazul celor zece ţări care au aderat în 2004 şi al celorlalte două, în 2007. În cadrul unei scrisori înaintate de Letonia, ţările nou acceptate susţin că doresc ca aceste diferenţe să fie eliminate, în special într-un moment cînd Europa şi întreaga lume se confruntă cu criza alimentară. Scrisoarea, redactată de Letonia, a fost semnată de lideri din Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Ungaria, România şi Slovacia şi a fost prezentată în cadrul summitului european, la Bruxelles.