În ultimii 200 de ani, România a fost zguduită de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cel din anul 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, şi mai recent, în secolul XX, seismele din anii 1940 şi 1977, cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 grade pe scara Richter. Studiile ultimilor 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră. În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, respectiv în Vrancea, zonă cu activitate seismică aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă şi cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 - 7,9 grade pe scara Richter.

CELE MAI PUTERNICE CUTREMURE DIN ROMÂNIA Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.

SFATURI ÎN CAZ DE CUTREMUR În cazul producerii unui cutremur de mare intensitate, oamenii sunt sfătuiţi să stea sub pereţii de rezistenţă ai locuinţei, să nu folosească liftul sau scările şi să aibă o trusă care să conţină, cel puţin, apă, conserve, medicamente, dar şi fluier şi lanternă. Vă prezentăm o listă cu măsuri de luat în caz de cutremur, potrivit IGSU: evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu mobilier sau aparatură instabile; nu amplasaţi echipamentele tehnice şi aparatele casnice în vecinătatea ieşirilor din apartament; fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări; amplasarea vaselor cu chimicale sau combustibili în dulapuri unde să nu se poată răsturna; procurarea pentru locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia.

VRANCEA ESTE RESPONSABILĂ DE PESTE 90% DINTRE SEISMELE DIN ROMÂNIA

De asemenea, pompierii îi sfătuiesc pe oameni ca în caz de cutremur să încerce să nu se panicheze şi să nu iasă din casă, pentru că scările sunt vulnerabile şi pot fi primele care se pot dărâma. „Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta. Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi, vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos. Cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral, capul (...) Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur“, precizează IGSU.

225 DE CUTREMURE LA GALAŢI România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase seisme de suprafaţă, de mică intensitate, în Moldova, zona Galaţi, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. „Zona Galaţi este o zonă seismică, dar nu este o zonă unde apar cutremure mari, sunt cel mult de 4,5 grade. Secvenţa care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvenţă de acest tip în zona respectivă, şi ne-a luat puţin prin suprindere“, a comentat directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian.

CUTREMURE MAJORE ÎNCEPÂND DIN SECOLUL XIX Directorul ştiinţific al al Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, explică: „Din secolul XIX încoace a fost un grup de trei cutremure majore, în 1802, 1829, 1838, dar seismul din 1802 a fost considerat cel mare produs în România, în zona Vrancei, cu 7,9 grade pe scara Richter şi cu pagube majore. Ca să vă dau un exemplu din relatările vremii, atunci au fost grav avariate toate bisericile din Bucureşti, iar acesta s-a resimţit destul de bine chiar şi la Moscova. În ceea ce priveşte victimele, situaţia a fost puţin diferită de ceea ce se întâmplă azi. Deşi nu există date, victimele nu au fost atât de multe pentru că relatările spun că seismul s-a produs într-o zi de duminică, după slujba din biserică, şi acest lucru a salvat multe vieţi omeneşti. Ulterior a fost o pauză, o activitate seismică mai mică, iar cutremurele înregistrate au fost apropiate de 7 grade. În secolul XX a urmat un alt grup de cutremure, cel din 1940, din 1977 şi cel din 1986, însă primele două, cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 grade, au avut efecte majore. După 1990, au fost cele două cutremure din luna mai, la interval de 12 ore unul de altul, de 6,9 şi de 6,4 grade pe scara Richter, iar, dacă venim mai încoace, a fost seismul de 6 grade din anul 2004, care nu a produs pagube. În cazul cutremurelor vrâncene, pagubele se produc la peste 7 grade. Pe măsura ce magnitudinea este mai mică, nu mai sunt pagube, dar acestea sunt simţite, chiar şi cele de 5 grade“.

BUCUREŞTIUL, ZONĂ EXTREM DE VULNERABILĂ Capitala României - Bucureşti - resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de şoc, dar şi pentru că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi, de altfel, fiind şi cea mai vulnerabilă zonă urbană din România. „Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi, precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcţie faţă de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova şi sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureştiul este exact pe această direcţie. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine", a explicat Radulian.

ÎN VRANCEA, 15 - 20 DE CUTREMURE PE LUNĂ Specialiştii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, faţă de alte zone seismice, atât ca mărime, cât şi ca număr şi ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15 - 20 pe lună. Reţeaua INFP detectează în prezent şi cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter. În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, acestea fiind zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Română. De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafaţă, este periculoasă pentru că seismele sunt mai dese şi au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de graniţa cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem şi frecvenţa cutremurelor, pentru că, din studiile INFP, apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galaţi, către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari cutremure au fost de 5,5 grade Richter şi au cam aceleaşi caracteristici ca şi seismele de suprafaţă: produc pagube acolo unde se produc.

„Trebuie să ne obişnuim cu aceste fenomene, la fel cum ne obişnuim cu alte fenomene meteo, precum grindină, inundaţii. Nu suntem bucuroşi, dar trebuie să ne pregătim şi să găsim o modalitate de a convieţui cu ele. Pentru că ne sunt date. Oamenii trebuie să trăiască şi faptul că suntem confruntaţi cu astfel de fenomene, trebuie să fim mai puţin panicaţi şi frământaţi, pentru că astfel de fenomene s-au produs şi se vor mai produce în viitor", a transmis Mircea Radulian.

DETALII DESPRE CUTREMURELE CARE AU ZGUDUIT ROMÂNIA: CUTREMURUL DIN 26 OCTOMBRIE 1802 Acesta îşi păstrează renumele de „cutremurul cel mare” (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simţit de la Sankt Petersburg până în insulele greceşti de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbuşit turnul mănăstirii Colţea. În Bucureşti au căzut toate turlele bisericilor, iar multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

CUTREMURUL DIN 6 OCTOMBRIE 1908 Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice şi care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din Bucureşti şi din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului şi a Vrancei şi unde s-au dărâmat multe locuinţe.

CUTREMURUL DIN 10 NOIEMBRIE 1940 Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul lui s-au produs multe cutremure. Consecinţele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%, deşi majoritatea clădirilor erau din lemn. În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase şi la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcţia clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.

CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică.

CUTREMURUL DIN 31 AUGUST 1986 Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter şi adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informaţia, niciodată confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, şi-ar fi pierdut viaţa în urma acestui seism.

CUTREMURELE DIN 30 ŞI 31 MAI 1990 Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică - un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.

CUTREMURUL DIN 27 OCTOMBRIE 2004 Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale.

SPECIALIŞTII ROMÂNI ÎN SEISMOLOGIE S-AR PUTEA PERFECŢIONA ÎN JAPONIA Specialiştii români în seismologie s-ar putea perfecţiona în Japonia, prin sesiuni de pregătire organizate în baza unui parteneriat între autorităţile de cercetare din cele două ţări, informează Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Parteneriatul a fost discutat, ieri, de ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, şi ministrul japonez pentru Politici Ştiinţifice şi Tehnologice, Ichita Yamamoto, cu ocazia Forumului Ştiinţei şi Tehnologiei în Societate, care se desfăşoară în oraşul japonez Kyoto. Propunerea de cooperare a fost primită cu deschidere şi presupune schimburi de informaţii ştiinţifice, expertiză şi specialişti, respectiv sesiuni de pregătire pentru fizicienii români, arată MEN.