Începând cu 2 Ianuarie până pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea; preotul, însoţit de cantor care poartă găletuşa cu apă sfinţită şi busuioc, umblă pe la case cu Iordanul. După plecarea preotului, copiii, cu lumânarea aprinsă înconjoară casă, gospodăria şi grajdurile pentru a fi ocrotite împotriva fulgerelor, a morţii năpraznice, precum şi a altor necazuri. Superstiţia spune ca lumânarea trebuie păstrată în casă pentru a fi reaprinsă în caz de pericole şi necazuri mari în cursul anului ce urmează. Prima săptămână din luna ianuarie este cea care încheie șirul sărbătorilor de iarnă. Ea începe cu Sfântul Vasile și se termină cu Boboteaza și Sfântul Ion. Ajunul Bobotezei – prima mare sărbătoare a noului an – aduce cu sine obiceiul specific ajunurilor, deschiderea cerurilor şi, implicit, aflarea ursitei. Tot în ajunul Bobotezei se Colinda cu Chiraleisa; cete de copii cu clopoţei, tălăngi şi fiare vechi, sunând din ele şi purtând la căciuli busuioc, brad şi vâsc, le cântă gospodarilor: „Chiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul". Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara; dar nu arunca gunoiul afară de Boboteaza că îţi arunci norocul. scrie revista superstitii.ro.

Boboteaza sau Botezul Domnului, zisa şi Iordanul sau Chiraleisa, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Această sărbătoare presupune mai multe obiceiuri, între care: Iordănitul sau colindul cu Iordanul, când cete de mascaţi colinda prin sate, apoi, Muiatul Ionilor care constă în udarea celor numiţi Ion, sau Încurarea cailor, o întrecere a cailor care are loc la marginea satului (mai multe amănunte aici). Ardeasca este obiceiul focului în jurul căruia se fac hore şi se sare peste foc. Sunt mai multe superstiţii de Boboteaza; între acestea aprinderea şi săritul focului sau aprinderea unor petice şi fluturarea lor, se crede că apără de lupi, de şerpi sau de rele sau de boale. În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească", vor avea noroc la peţitori. Cine vede un cal alb de Boboteaza va avea noroc tot anul, iar fata care îl vede, sigur se mărită în acel an.

Sursa: romaniatv.net