Obiceiurile din strămoși sunt la loc de cinste în aceste zile de început de an, asta pentru că, dacă vrei să ai noroc, trebuie să le respecți cu sfințenie. Începând cu 2 ianuarie până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Părintele, însoțit de cantorul care poartă o găletușă cu apă sfințită și busuioc, umblă pe la locuințe cu Iordanul sau cu Boboteaza.

O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari. De asemenea, în Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli. Ei le cântă gospodarilor "Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”.

Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara. O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul.

EXISTĂ MAI MULTE SUPERSTIȚII DE BOBOTEAZĂ:

În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori.

Se mai crede că cei ce vor vedea un cal alb în această zi, vor fi plini de noroc tot anul. Dacă o fată nemăritată vede un cal alb de Bobotează, sigur se va căsători în acel an.