Probabil că mulţi privesc cu uimire şi lipsă de înţelegere spre greci: ce vor ăştia până la urmă? De ce tot protestează? Nu-şi dau seama că sunt în găleată şi că protestele astea, în loc să ajute la ceva, mai rău îi îngroapă? Îşi dau singuri la cap speriind turiştii, singurii de la care mai pot aştepta ceva…

Este o judecată de român cuviincios, care înţelege cum e cu necesitatea, înaintea libertăţii şi este dornic să-şi ajute liderii politici să rezolve problemele, asigurându-le liniştea şi calmul necesare. Românii ies rar în stradă şi atunci mai mult de gura liderilor sindicali, unica formă de violenţă cunoscută până acum fiind bombardarea diferitelor sedii ale puterii cu chipiele din dotare. În rest, lasă lupta pentru drepturilor lor în seama Opoziţiei, care are şi ea limitele sale de interese.

Probabil că în nici una dintre ţările în care efectele crizei economice au generat ample mişcări de protest – Grecia, Spania, Portugalia – sacrificiul nu a fost pus mai mult şi mai nedrept în spinarea populaţiei ca în România. În nici una dintre ţările care au iniţiat măsuri de austeritate lefurile şi pensiile n-au fost atât de dramatic amputate ca în România. Şi în nici una dintre acestea, populaţia nu le-a primit cu o mai mioritică resemnare decât românii. Deşi cauza de fond a înrăutăţirii dramatice a nivelului de trai este comună. Grecii protestează cu o violenţă crescândă pentru că sunt tot mai convinşi că politicienii lor sunt adevăraţii vinovaţi pentru efectele crizei. Ei sunt cei care au declanşat cheltuieli nechibzuite, care au amplificat o administraţie excesivă, ei au ignorat fuga capitalului autohton peste hotare şi au închis ochii sistematic la abuzurile înfăptuite de o hrăpăreaţă clasă de afacerişti veroşi. De ce să plătim noi pentru ei – spun grecii care aruncă cu cockteiluri Molotov spre sediile puterii. Luaţi bani de la cei care i-au furat, de la cei care au spoliat statul şi l-au făcut să ajungă mârţoaga Europei!

Poţi să nu le dai dreptate? Poţi să nu te întrebi de ce românii se fac că nu înţeleg aceste lucruri – la fel de evidente şi la noi – şi de ce mai creditează cu speranţele lor un guvern de hoţi şi de profitori care nu pierd nici o ocazie de a se înfrupta în continuare din banul public? (Vezi doar iniţiativele halucinante ale Elenei Udrea, care aruncă bani spre clientela de partid construind telecabine spre un vârf gol de munte, sau bazine de înnot care nu-şi pot plăti nici paznicii).

Şi să nu te miri de ce nu ies în stradă să-i ia la goană pe cei care-i mint cu neruşinare că pensiile cresc, nu se micşorează şi că dacă nu erau ei, acum eram în cine ştie ce (altă) prăpastie?