Filmul fraţilor Coen ”Nu există ţară pentru bătrîni” a cîştigat patru Oscaruri, duminică seară, inclusiv pe cele pentru Cel mai bun film şi Cel mai bun regizor, într-o ceremonie de gală prezentată de comicul Jon Stewart, din care nu au lipsit glumele despre greva scenariştilor şi alegerile americane. Marele favorit al celei de-a 80-a ediţii a Oscarurilor, ”Nu există ţară pentru bătrîni”, o adaptare după un roman al scriitorului american Cormac MacCarthy, o combinaţie de ironie şi violenţă, a cîştigat cele mai importante premii, Cel mai bun film şi Cel mai bun regizor, dar şi trofeele pentru Cel mai bun scenariu adaptat şi Cel mai bun actor într-un rol secundar, pentru spaniolul Javier Bardem. ”Nu există ţară pentru bătrîni” este cel de-al 12-lea film scris şi regizat de Joel şi Ethan Coen şi cel mai mare succes comercial al lor, cu încasări de peste 64 de milioane de dolari doar în SUA. Fraţii Coen au mai cîştigat un premiu Oscar în 1997, pentru scenariul filmului ”Fargo”.

Pe lîngă drama sîngeroasă a fraţilor Coen, membrii Academiei Americane de Film au premiat o gamă largă de filme, actori şi actriţe din mai multe ţări. Vedetele de la Hollywood au fost nevoite să cedeze locul pe podium colegilor de peste ocean, spre surpriza cinefililor! Britanicul Daniel Day-Lewis a cîştigat Oscarul pentru Cel mai bun actor într-un rol principal, pentru sadicul magnat al petrolului de la începutul secolului XX, din ”Va curge sînge”, a cărui ambiţie pentru putere şi bogăţie îi distruge sufletul. Actriţa franceză Marion Cotillard a cîştigat trofeul pentru rol principal, pentru portretul cîntăreţei Edith Piaf din filmul ”La vie en rose” şi a devenit prima actriţă din Franţa care a cîştigat Oscarul pentru rol principal din 1960 pînă în prezent. Tilda Swinton, din Marea Britanie, a cîştigat Oscarul pentru rol secundar feminin, iar Javier Bardem, pe cel pentru rol secundar masculin şi a devenit primul actor spaniol care a cîştigat un premiu al Academiei Americane de Film. Bardem s-a adresat celor prezenţi la teatrul Kodak din Los Angeles în limba spaniolă, după ce şi-a cerut scuze în prealabil.

Ceremonia de gală, a cărei soartă a fost incertă pînă la încheierea grevei scenariştilor de la Hollywood, care a durat mai bine de trei luni, a fost deschisă de prezentatorul Jon Stewart, cu glume despre conflictul de muncă dintre scenarişti şi studiourile de film şi televiziune. ”În această seară ne uităm dincolo de zilele negre şi ne concentrăm asupra unor aspecte mai plăcute, filmele cu ucigaşi psihopaţi nominalizate la Oscaruri în acest an”, a spus Stewart şi s-a întrebat: ”Oraşul acesta are nevoie de o îmbrăţişare?”. Monologul lui Stewart, care a prezentat pentru a doua oară gala Oscarurilor, a fost mult mai scurt decît discursul de deschidere din 2006, din cauza constrîngerilor de producţie cauzate de greva scenariştilor. Greva de 14 săptămîni s-a încheiat pe 12 februarie, iar producătorii show-ului au avut doar 11 zile la dispoziţie pentru a scrie texte pentru spectacolul televizat la care se lucrează în mod normal cîteva săptămîni.

Din discursul lui Jon Stewart nu a lipsit nici subiectul favorit al comicului, politica, în cazul de faţă, cursa pentru alegerile prezidenţiale din SUA. ”Julie Christie a fost absolut uimitoare în ”Away From Her”, o poveste emoţionantă a unei femei care uită cine este propriul soţ”, a spus Stewart, care a adăugat că acesta a fost filmul anului pentru Hillary Clinton. Cu referire la presupusul nominalizat din partea republicanilor, senatorul de 71 de ani John McCain, Stewart a spus că ”Oscarurile împlinesc 80 de ani, ceea ce le face favorite în cursa pentru nominalizările republicanilor”. Stewart a atacat şi războiul din Irak şi politica administraţiei Bush, atunci cînd a glumit că filmele despre Irak au avut rezultate slabe în box-office în ultimele săptămîni.