Direcția de Sănătate Publică Județeană (DSPJ) Constanța, cât și medici ai Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” (SCJU) au oferit publicului larg o serie de informații care ar putea să ajute în prevenirea obezității. DSPJ a prezentat obiectivele evenimentului, astfel: sensibilizarea oamenilor cu privire la obezitate și implicațiile medico-sociale ale acesteia; recunoașterea obezității de către UE și guvernele statelor membre ca o boală cronică și conștientizarea beneficiilor pe care acest lucru le va aduce atât persoanelor fizice, cât și sistemelor de sănătate; creșterea accesului la îngrijire și tratament pentru cei care sunt supraponderali sau care sunt obezi; sprijinirea inițiativelor Asociației Europene de Studiu a Obezității (EASO) și ale asociațiilor naționale și centrelor colaboratoare. Printre mesajele-cheie, DSPJ a subliniat: supragreutatea și obezitatea sunt definite ca acumulare anormală sau excesivă a grăsimii, cu afectarea sănătății; obezitatea este deseori cauzată de factori mult deasupra controlului individului (știința arată că genetica are rol în apariția obezității); schimbările în obiceiurile alimentare și în cele legate de activitățile fizice sunt adesea rezultatul schimbărilor de mediu și al celor sociale, asociate cu dezvoltarea și lipsa unor politici de susținere în sectoare precum Sănătatea, agricultura, transporturile, planificarea urbană etc. ”Obezitatea la copil este recunoscută ca fiind o problemă de sănătate publică, mai ales în contextul creșterii prevalenței obezității la adult atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare”, mai precizează DSPJ.

ATENȚIONĂRI DE LA PEDIATRI

În acest sens, șeful Clinicii de Pediatrie a SCJU, conf. univ. dr. Cristina Mihai, a oferit, la rândul său, o serie de informații utile. Astfel, ea precizează că ”obezitatea reprezintă cea mai frecventă tulburare de nutrițitie întâlnită în rândul copiilor și adolescenților, fiind din ce în ce mai des prezentă atât în rândul adulților, cât și în rândul populației de vârstă pediatrică”. ”În ultimele decenii a luat amploarea unei epidemii, conform raportului OMS 2011, fiind considerată boala secolului XXI. Supraponderea și obezitatea la copii și adolescenți determină modificări la nivelul mai multor sisteme din organism, ducând la sindrom metabolic, ateroscleroza precoce, dislipidemie, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, sindrom de apnee în somn și depresii”, a explicat medicul-șef. Tot conf. univ. dr. Mihai a făcut cunoscute și date statistice oferite la nivel mondial. Astfel, conform unui studiu efectuat în 79 de țări, OMS apreciază că există 250 de milioane de persoane cu obezitate, la nivel mondial, dintre care 22 de milioane sunt copii cu vârstă mai mică de 5 ani, subliniindu-se ideea că 50% dintre copiii obezi vor deveni adulți obezi. La nivel global se estimează că 17 din cei 22 de milioane de copii sub 5 ani trăiesc în țările în curs de dezvoltare din punct de vedere economic. ”Creșterea la nivel mondial a prevalenței obezității se datorează, pe de o parte, obiceiurilor alimentare nesănătoase, cu aport crescut de alimente cu densitate caloric crescută, bogate în grăsimi, zaharuri, și pe de altă parte sedentarismului”, completează șeful Clinicii.

DEOSEBIT DE NOCIVĂ

Medicul SCJU a adăugat că ”obezitatea la copii este deosebit de nocivă din cauza consecințelor sale, tratamentul obezității este dificil și necesită costuri ridicate”. ”Obezitatea, în special cea abdominală, este asociată cu un risc crescut în apariția afecțiunilor cardio-vasculare și reprezintă un factor de precipitare pentru diabetul zaharat (DZ) de tip 2. Numeroase studii au arătat că supraponderea și obezitatea întâlnite în copilărie tind să persiste și în perioada de maturitate, crescând riscul astfel de dezvoltare a unui sindrom metabolic și ulterior DZ 2, afecțiuni cardio-vasculare. Riscul ca un copil care a dezvoltat obezitate în primii ani de viață să devină un adult obez este de 80% pentru cel care are ambii părinți cu obezitate și de 40% pentru cel cu un singur părinte cu obezitate”, explică conf. dr. Mihai. Medicul-șef a adăugat că tratamentul la această grupă de vârstă este non-farmacologic și are ca scop modificarea stilului de viață. ”Cu toate acestea, în unele situații este necesară utilizarea tratamentelor farmacologice”, spune conf. dr. Cristina Mihai. Dar cel mai bine este să nu se ajungă în această situație, prin adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos, așa cum recomandă medicii.

Citește și:

Alarmant! Boala care amenință tot mai mulți copii între 10 și 16 ani!