Ceasul atomic Pharao va dispune de o precizie de neegalat, după ce va fi instalat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, potrivit unui acord semnat între Centrul Naţional de Studii Spaţiale şi Agenţia Spaţială Europeană. Pharao, care va pierde o singură secundă la fiecare 300 de milioane de ani, comparativ cu o secundă pierdută la fiecare 50 de milioane de ani pentru ceasurile atomice terestre, va fi plasat în exteriorul laboratorului european Columbus, ataşat Staţiei Spaţiale, la o distanţă de aproximativ 400 de kilometri de Terra. Pharao, care utilizează atomi reci de Cesium, reprezintă acronimul pentru Projet d\'Horloge Atomique par Refroidissement d\'Atomes en Orbite. Asociat cu un alt ceas atomic, Spatial Hydriogen Master (SHM), pentru a forma împreună Ansamblul Ceasurilor Atomice Spaţiale (ACES), Pharao va contribui la precizia şi stabilitatea pe termen lung a scalelor de timp mondiale. ACES va fi lansat în al doilea semestru al anului 2013.

Acest ansamblu va stimula dezvoltarea unor aplicaţii de măsurare cu mare precizie a formei globului terestru şi în aplicaţiile de teledetecţie. Va putea fi folosit, totodată, în testarea cu precizie a teoriei relativităţii generale, formulată de Einstein. La distanţe foarte mari în Univers, timpul nu se scurge în acelaşi fel ca pe Terra. Aceste diferenţe pot fi captate deja la bordul sateliţilor aflaţi pe orbita terestră, la altitudinea de 20.000 de kilometri, unde ceasurile atomice avansează cu 40 de microsecunde (a milioana parte dintr-o secundă) pe zi, comparativ cu aceleaşi dispozitive rămase pe Terra. Funcţionarea unui ceas atomic se bazează pe capacitatea lui de a stăpâni viteza atomilor, care devin cu atât mai lenţi cu cât sunt mai reci. Viteza lor de deplasare este influenţată şi de greutate. Ceasurile atomice de pe orbită nu se vor mai confrunta cu acest factor (greutatea), deoarece vor fi în imponderabilitate.