MOMENTUL FAVORABIL Genele implicate în reglarea ceasului biologic intern determină nu numai orele de culcare şi de trezire ale fiecărei persoane, dar şi alte aspecte ale ritmurilor organismului, chiar şi ora la care e cel mai probabil ca un om să înceteze din viaţă. Multe procese din cadrul organismului urmează un aşa-numit ritm circadian. Există anumite momente din zi când o persoană are mai multă energie, când tensiunea arterială este mai ridicată sau când inima pompează mai eficient. Oamenii de ştiinţă de la Beth Israel Deaconess Medical Center din SUA au identificat, pentru prima dată, o variaţie a unei gene ce afectează practic toată populaţia şi care este responsabilă de ritmul biologic al oamenilor şi le influenţează cu până la o oră, zilnic, tendinţa de a se scula devreme sau de a se culca târziu. Descoperirea are implicaţii în medicina muncii, în planificarea muncii în schimburi, dar şi în planificarea tratamentelor medicale, precum şi în monitorizarea stării pacienţilor vulnerabili.

COMPORTAMENTE DIFERITE Studiul a pornit de la rezultatele unei cercetări asupra tulburărilor de somn la oamenii vârstnici, ce a implicat 1.200 de persoane, care s-au înscris pentru a participa la studiu la vârsta de 65 de ani, având o stare de sănătate bună şi fiind supuşi unor controale neurologice şi psihiatrice anuale. Scopul acestui studiu, desfăşurat cu peste 15 ani în urmă, fusese acela de a afla dacă există tulburări ale ritmului biologic care să prezică apariţia bolilor Alzheimer şi Parkinson. A fost analizat ritmul de somn-veghe al subiecţilor, care au purtat la încheietura mâinii un mic aparat numit actigraf, ce le înregistra modelul individual al activităţii zilnice. În plus, participanţii au fost de acord să îşi doneze creierele pentru cercetări, după moarte. Cercetările au luat însă un nou curs, atunci când specialiştii au aflat că aceloraşi subiecţi li se făcuseră şi analize genetice. Unindu-şi forţele, cercetătorii au întreprins o analiză comună, corelând ritmul somn-veghe al fiecărui participant cu genotipul său. S-a descoperit astfel că între două grupuri cu comportamente somn-veghe diferite, o singură nucleotidă din gena Period 1 prezintă diferenţe de structură. În acel punct al genomului, 60% dintre indivizi aveau o nucleotidă ce conţinea baza azotată adenină (A) iar 40% aveau în nucleotidă baza azotată numită guanină (G).

PROTECŢIE ÎN MOMENTUL VULNERABIL Din cauza faptului că fiecare om are două seturi de cromozomi, 23 de perechi, iar nucleotida respectivă se găseşte pe doi cromozomi pereche, există şanse de 36% de a avea două baze A, 16% şanse de a avea două baze G şi 48% de a avea o combinaţie de G şi A. Particularităţile genotipului la acest nivel ne afectează ritmul de somn-veghe. Cei cu genotipul A-A se trezesc cu circa o oră mai devreme decât persoanele care au genotipul G-G, iar cei cu genotipul A-G se trezesc cu o jumătate de oră mai devreme decât G-G şi cu jumătate de oră mai târziu decât A-A. Manifestarea funcţiilor genei Period 1 este mai puţin intensă în creierele şi globulele albe ale persoanelor cu genotip G-G decât la cele cu A-A, fiind activă doar în cursul zilei. Aşa cum există un ritm circadian al vieţii, există şi unul al morţii: majoritatea oamenilor mor în cursul dimineţii, ora medie fiind 11 dimineaţa. Studiind, dintre persoanele înrolate în studiul iniţial, pe cei care muriseră între timp, cercetătorii au constatat că rezultatele s-au verificat: genotipul era corelat în ceea ce priveşte ora decesului. Cei cu A-A sau A-G muriseră în jurul orei 11.00, ca majoritatea populaţiei, în timp ce cei cu G-G muriseră, în general, după-amiaza, cu puţin înainte de ora 18.00. Mai sunt necesare studii pentru a clarifica mecanismele prin care genele ne influenţează ceasul biologic, iar rezultatele vor fi de folos în programarea intervenţiilor medicale sau administrarea medicamentelor, astfel încât să fim protejaţi în acele ore ale zilei când suntem mai vulnerabili.