Slăbiţi de căderea Guvernului lor, la jumătatea parcursului, criticaţi în urma unor luări de poziţie polemice, cehii încheie, la 1 iulie, o preşedinţie UE criticată dur de mulţi dintre partenerii lor. ”Aşteptăm cu nerăbdare preşedinţia suedeză, care va prelua mandatul de şase luni, dar mai rămînem bucuroşi cîteva zile cu cehii”, a rezumat, ironic, cancelarul german, Angela Merkel, după ultimul summit european sub preşedinţia cehă. Premierul italian, Silvio Berlusconi, s-a plîns recent că ”acum, UE nu mai poate juca rolul ce îi revine, pentru că la conducerea sa nu există o persoană cu autoritate”, iar fostul premier liberal ceh, Mirek Topolanek, a descris, joi, mandatul ceh ca ”o şană irosită”. Victima unui vot de neîncredere în martie, Guvernul Topolanek a fost nevoit să se retragă în plină preşedinţie UE şi să predea frîiele unui înalt funcţionar, Jan Fischer, într-un moment în care Europa trece prin cea mai gravă criză economică de la Al Doilea Război Mondial.

”Este cea mai catastrofală preşedinţie pe care a avut-o vreodată UE”, a spus un diplomat belgian. ”Ne bazăm pe suedezi să ia lucrurile în primire”, a declarat un alt diplomat. Spre deosebire de reţinerea obişnuită a celor care asigură preşedinţia UE, Topolanek a provocat controverse prin modul său deschis de a vorbi. El a calificat drept ”drum spre infern” politica de relansare economică a lui Obama, chiar înainte de summit-ul UE-SUA. În pofida euroscepticismului virulent al preşedintelui ceh, Vaclav Klaus, cehii au participat la deblocarea procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona, pe de o parte adoptînd textul în Parlament, pe de altă parte furnizînd irlandezilor garanţiile pe care le cereau pentru a putea vota din nou, în octombrie. Mai rămîne de depăşit opoziţia preşedintelui Klaus, care consideră tratatul ”o eroare tragică”.