UMBRELE TRECUTULUI Sătui de recesiune, alegătorii cehi se prezintă la urne vineri şi sâmbătă în primul tur al alegerilor prezidenţiale, organizate pentru prima dată prin sufragiu universal direct, urmând să îl aleagă pe succesorul lui Vaclav Klaus dintre nouă candidaţi, inclusiv doi foşti premieri şi un artist. Turul doi, prevăzut pe 25 şi 26 ianuarie în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritatea absolută, ar urma să departajeze între cei doi favoriţi, şi anume Milos Zeman, premier de stânga în perioada 1998-2002, şi Jan Fischer, care a condus un cabinet provizoriu de centru, în perioada 2009-2010. Ultimele sondaje îi creditează cu 20 până la 25% din intenţiile de vot pe Milos Zeman înregistrând un uşor avantaj.

Jan Fischer şi Milos Zeman ar putea să se înfrunte în turul doi, în contextul dezbaterii aprinse cu privire la apartenenţa lor la Partidul Comunist înaintea Revoluţiei de catifea din 1989. Milos Zeman a aderat la Partidul Comunist în perioada Primăverii de la Praga, în 1968, fiind exclus doi ani mai târziu, în cursul epurărilor care au avut loc după ocuparea ţării de către trupele sovietice. În schimb, Jan Fischer este denunţat drept un carierist, în perioada 1980-1989, când a fost membru al Partidului Comunist.

O ALEGERE ALTFEL Tinerii cehi ar prefera să îl vadă preşedinte pe Vladimir Franz, compozitor şi pictor, care are corpul tatuat. În opinia lor, „Avatarul” sau „Franz Joseph al II-lea” candidează cu succes împotriva politicienilor. „Vreau să mobilizez societatea civilă, pentru ca oamenii să reflecteze mai mult şi să citească printre rânduri”, afirmă acest artist nonconformist, care oscilează între locurile trei şi şase în sondaje. Şi partidele politice sunt reprezentate de vicepreşedintele social-democraţilor Jiri Dientsbier, şeful diplomaţiei Karel Schwarzenberg, din cadrul partidului de dreapta TOP 09 şi vicepreşedintele altei formaţiuni de dreapta, OSD, Premysl Sobotka. Şi trei femei doresc postul suprem în stat: preşedinta mişcării eurosceptice Suveranitatea Jana Bobosikova, actriţa şi fosta deputată Tatana Fischerova şi eurodeputata creştin-democrată Zuzana Roithova. Şansele lor sunt, totuşi, minime.

Noul preşedinte va fi al treilea de la proclamarea independenţei Republicii Cehe, în 1993, după fostul disident Vaclav Havel, decedat în 2011, şi euroscepticul Vaclav Klaus. Al doilea mandat de cinci ani al acestuia din urmă expiră pe 7 martie. Ambii au fost aleşi de către Parlament, printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa. Deputaţii au decis, în februarie 2012, ca şeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct. Deşi nu dispune de prerogative atât de extinse ca în SUA sau Franţa, preşedintele ceh nominalizează sau destituie premierul şi alţi membri ai Guvernului, promulgă legile adoptate de către Parlament sau le opune un vot de veto, pe care Parlamentul îl poate evita revotând textul. Preşedintele îi alege şi pe membrii Consiliului politic monetar al Băncii centrale, numeşte judecători şi generali de armată.