România nu stă rău în ceea ce priveşte preţurile alimentelor, dar o creştere generalizată a acestora poate fi combătută prin mijloace macroeconomice, respectiv politica fiscal-bugetară a Guvernului şi politica monetară a Băncii Naţionale, a declarat, marţi, preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu - „Noi nu anchetăm creşteri generale de preţuri, ci numai creşteri punctuale. Dacă vorbim despre o creştere generală a preţurilor, asta se numeşte inflaţie, un fenomen macroeconomic. Aşteptarea noastră este că Monitorul preţurilor va crea o presiune asupra companiilor să reducă preţul la alimente. E doar o aşteptare a noastră. Pentru o companie mare este uşor să afle preţurile concurenţilor. E mult mai greu pentru consumatori, însă. Statisticile europene ne arată că preţul alimentelor în România este, în medie, 60% din preţul din Uniunea Europeană. Deci, ce costă, în medie, 100 lei în Europa, în România costă 60 lei. E o situaţie relativ bună“. Chirițoiu a precizat, totodată, că majorarea de 4% la alimente, înregistrată la nivelul lui 2017 nu reprezintă o creştere foarte mare - „Nouă ni se pare mare pentru că ne-am dezobişnuit. Până să intrăm în Uniunea Europeană, inflaţia în România era de două cifre. Eram obişnuiţi ca în fiecare an să crească alimentele cu 10%. De câţiva ani am reuşit să intrăm în rândul unor ţări mai sănătoase şi să avem o inflaţie foarte mică. Preţurile au crescut, dar am avut ani de zile şi creşteri zero sau chiar scăderi pentru alimente. Diferenţa era atât de mică încât, la un moment dat, ne îngrijoram să nu fie prea mică, să nu scadă preţurile, să avem deflaţie în loc de inflaţie. Că o fi bine, că o fi rău, peste această frică am trecut“.