Judecătorii Curţii de Apel Constanţa au motivat, ieri, decizia prin care cei 11 poliţişti din cadrul Serviciului Rutier Constanţa şi cei trei complici civili ai lor au fost puşi în libertate pe 6 august anul acesta. Încheierea de şedinţă are 66 de pagini, iar la sfîrşit, instanţa critică faptul că „urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent” şi faptul că „Tribunalul Constanţa nu a observat acest aspect şi nu l-a sancţionat la timp”, ajungîndu-se astfel la arestarea de două ori a poliţiştilor. „Recursurile inculpaţilor sînt fondate şi vor fi admise, Curtea ca instanţă de recurs considerînd că încheierea recurată este nelegală, atît în ceea ce priveşte motivele de drept invocate de procuror, cît mai ales un element de neregularitate ce impunea respingerea propunerii de arestare preventivă. În cauză, se constată că procurorul din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Constanţa ce a efectuat urmărirea penală nu avea competenţa după calitatea persoanei, această neregularitate putînd fi invocată pe tot parcursul procesului penal, inclusiv din oficiu, fiind sancţionată cu nulitate absolută a tuturor actelor procedurale şi procesuale efectuate de organul judiciar necompetent”, se arată în motivarea instanţei. Magistraţii superiori au făcut referire la unul dintre invinuiţi, Ion Zorilă, care, potrivit fişei postului, avea funcţie de control, avînd atribuţii funcţionale de control ierarhic al agenţilor de poliţie rutieră din subordine, menţiune înscrisă în atribuţiile funcţionale sub sintagma „controlează agenţii de poliţie rutieră în teren”. În consecinţă, instanţa Curţii de Apel Constanţa a considerat că Ion Zorilă avea calitatea de funcţionar public cu funcţie de control în cadrul unei formaţiuni de poliţie la nivelul unităţii adminstrativ teritoriale cu rang de municipiu. „Această premisă atrage competenţa de efectuare a urmăririi penale a organelor judiciare din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), după calitatea lui Ion Zorilă şi a celorlalţi inculpaţi în cauză, ţinînd seama de legătura de conexitate şi de indivizibilitate existentă în cauză şi, în lipsa unei disjungeri a urmăririi penale ce trebuia dispusă înainte de începerea urmăririi penale de procurorul din cadrul Parchetului Tribunalului Constanţa. Drept urmare, dosarul trebuie înaintat DNA Constanţa, care va decide următorul pas.

Conflict negativ de competenţă

Potrivit Zarafinei Puiu, şeful Secţiei Urmărire Penală a Parchetului de pe lîngă Tribunalul Constanţa, şi totodată procurorul care a instrumentat acest dosar, „dacă DNA va considera că nu este nici de competenţa lui să soluţioneze acest caz, atunci se va declanşa un conflict negativ de competenţă, ce va putea fi rezolvat numai de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Pînă atunci însă, cei 11 subofiţeri vor fi repuşi în funcţiile deţinute înainte de declanşarea urmăririi penale. Avocaţii lor vor să ceară, în scris, conducerii IPJ Constanţa şi implicit comandantului Poliţiei Rutiere, repunerea în drepturi a subofiţerilor Gigi Cristian Ruşescu, Daniel Andrei Mircea, Gigi Cristian Ruşescu, Daniel Andrei Mircea, Elvin Cadîr, Dumitru Iulian Maxim, Enis Vuap, Andrei Bogdan Călugăru, Cosmin Cristian, Paul Mihai Ciolpan, Cristina Gherlan, Cristian Nazarovici, Marius Ivan. Se pare că nu este nevoie de această solicitare scrisă întrucît simpla comunicare a motivării instanţei la sediul Poliţiei Rutiere înseamnă repunerea în funcţii a poliţiştilor arestaţi de două ori în răstimp de o lună. „Aşteptăm motivarea instanţei ca pîinea caldă. Imediat cum o primim le dăm celor 11 subofiţeri posturile înapoi, mai ales că de la 1 septembrie ne pleacă poliţiştii detaşaţi din ţară şi rămînem foarte puţini!”, a declarat şeful Serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa, cms-şef Constantin Dancu. Reamintim că subofiţerii şi cei trei civili consideraţi complicii lor, Gigel Budur, George Guliu şi Alin Bogdan Drughe au fost acuzaţi de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, folosirea în mod direct sau indirect de informaţii ce nu sînt destinate publicităţii, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi fals intelectual.