Potrivit unui Eurobarometru, prezentat într-un comunicat al Comisiei Europene, majoritatea cetăţenilor europeni sînt preocupaţi de problemele privind protecţia datelor personale. Potrivit sondajului, două-treimi dintre respondenţi sînt îngrijoraţi de modul în care sînt păstrate datele confidenţiale. Cetăţenii europeni cred că datele private sînt păstrate cel mai bine de serviciile medicale şi de poliţie. Semne de întrebare privind modul în care datele sînt păstrate apar la companii private, mai ales la operatorii de Internet şi la organizaţiile non-profit. Cetăţenii europeni nu au deloc încredere în companiile de marketing şi sondare a opiniei publice. Sondajul arată că 27% dintre europeni nici măcar nu cunosc drepturile legale de care beneficiază pentru a cere instituţiilor publice sau private să păstreze confidenţialitatea datelor personale. Totuşi, 82% dintre respondenţi cred că riscul unui atac terorist este un motiv suficient pentru supravegherea informaţiilor despre pasagerii curselor aeriene.

Preocuparea europenilor pentru protecţia datelor private a conturat atitudinea ostilă a UE faţă de cerinţele SUA de a oferi acces nelimitat la informaţiile personale obţinute în cadrul controalelor de la frontierele sale. Subiectul se află pe ordinea de zi a întîlnirii de astăzi a miniştrilor UE ai Justiţiei şi Internelor, la Luxemburg. Aceştia trebuie să îşi dea acordul privind un mandat de negociere care să autorizeze Comisia Europeană să negocieze cu administraţia de la Washington privind anumite condiţii de acces la sistemul american de eliminare a vizelor. Accesul la informaţiile strînse de statele membre UE de la cetăţenii lor şi ai celor care solicită vize sau azil constituie o problemă puternic disputată de cele două părţi. SUA negociază, în prezent, eliminarea vizelor pentru cetăţenii a 12 dintre statele membre UE, printre care Grecia şi alte unsprezece state, majoritatea foste comuniste, care au aderat la UE în 2004. Administraţia americană negociază separat cu acestea şi a semnat deja protocoale de acord cu şase dintre acestea, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria şi Slovacia, dar acestea nu au încă valoare juridică, potrivit Comisiei Europene.

Administraţia americană este pe cale să pună în practică o altă măsură controversată: prelevarea de mostre genetice de la fiecare cetăţean arestat pentru infracţiuni federale şi de la mai mulţi deţinuţi imigranţi. Iniţiativa, care va fi dată publicităţii peste cîteva zile, va adăuga informaţie genetică de la peste un milion de persoane pe an într- bază de date ADN, administrată de Biroul Federal de Investigaţii (FBI). O practică obişnuită a administraţiei o reprezintă prelevarea mostrelor ADN doar de la deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni federale. În prezent, 13 state colectează mostre ADN în momentul arestării, predîndu-le ulterior administraţiei federale. În premieră, baza de date ADN va cuprinde şi informaţii de la cetăţeni care nu sînt cetăţeni americani, inclusiv de la rezidenţii permanenţi reţinuţi de autorităţi. Aceste reglementări vor supune cetăţenii nevinovaţi monitorizării penale şi va permite FBI să deţină în permanenţă informaţii genetice sensibile, potrivit experţilor în libertăţi civile. Cînd va fi implementat, programul va permite adăugarea a aproximativ 1,2 milioane de persoane anual la baza de date.