În anul 2017, statul român a alocat 0,01 bani pentru informarea și educarea unui consumator român și 32 de milioane lei pentru susținerea financiară a partidelor politice parlamentare!

Conform indexului anual calculat de Comisia Europeană care înglobează indicatori relevanţi ai performanţei şi competitivităţii digitale a rezultat faptul că românii sunt consumatorii din Europa care fac cele mai puţine cumpărături online şi penultimii care accesăm muzică, materiale video şi jocuri, servicii bancare şi video la cerere. De asemenea, s-a mai constatat că doar 56% dintre români utilizează Internetul faţă de media UE de 76% și doar 28% dintre români depăşesc nivelul minim de competenţe digitale faţă de 79% în UE. Însă, dincolo de problema cunoştinţelor legate de utilizarea calculatorului şi a internetului, în ceea ce priveşte nivelul cumpărăturilor efectuate în mediul online, se ridică problema încrederii consumatorului în onestitatea agentului comercial prezent pe piața online.

În prezent, pe plan mondial, peste 3 miliarde de cetățeni (aproximativ 40% din populația lumii), sunt conectați la internet, în comparație cu doar 1% în anul 1995. Cea mai mare provocare a momentului o reprezintă creșterea încrederii consumatorilor europeni în piața unică online a UE, astfel încât ei să beneficieze pe deplin de toate avantajele acesteia. Din acest motiv este necesară adaptarea pieței la nevoile consumatorilor, prin politici și măsuri care să țină pasul cu evoluția extrem de rapidă a mediului online.

„Cunoaște-ți drepturile de consumator online“

România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte economia digitală. Aşadar, este clară necesitatea unor acţiuni de informare şi educare a consumatorilor cu privire la accesul acestora la o piaţă a comerţului online corectă şi sigură, la protejarea de fraudele online, la prevenirea practicilor comerciale incorecte sau la cum sunt despăgubiţi consumatorii atunci când nu le sunt respectate drepturile. „Din punct de vedere statistic, România se poziționează bine în privința evoluției vânzărilor din ultimii ani pentru acest tip de comerț. În ceea ce privește cunoașterea drepturilor specifice acestui tip de comerț de către consumatori, precum și respectarea drepturilor acestora de către magazinele online, mai este mult de lucru. Responsabilă de această situație, în mare măsură, este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care, în calitate de instituție de supraveghere a pieței, nu a aplicat măsurile legale prevăzute în legislația națională din domeniul protecției consumatorilor pentru a elimina practicile comerciale incorecte folosite de magazinele online. Ce nu a înţeles actuala conducere a ANPC, dar nici fostul şi actualul Guvern, este că statul român, prin instituţiile sale, trebuie să susţină financiar, şi nu doar la nivel declarativ, asociaţiile de consumatori credibile, așa cum este şi Asociaţia Pro Consumatori, asociație cu o activitate neîntreruptă în acest domeniu de 28 de ani. Din păcate, susţinerea financiară a asociaţiilor de consumatori, de către statul român, a fost în anul 2017 de 0,01 bani pentru educarea unui consumator, comparativ cu Luxembourg unde statul a alocat 2 euro pentru educarea unui consumator. În anul 2018, pentru asociațiile de consumatori nu există niciun fel de susținere financiară. În același timp, partidele politice parlamentare, care sunt tot ONG-uri, au fost finanțate cu 32 milioane lei din bugetul acestei țări, în anul 2017. ANPC în loc să vadă în asociaţiile de consumatori un partener în procesul de informare şi educare a consumatorilor, le percepe ca pe un inamic, fapt dovedit și de refuzul de a participa la această acțiune a Asociației Pro Consumatori’’ a precizat președintele APC, conf.univ.dr. Costel Stanciu.