Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” celebrează, în această lună, personalitatea celui mai „autentic dobrogean”, după cum se autodefinea autorul monumentalului volum „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea. Geografie, matematică, fisică, politică şi economică”, Marin Ionescu-Dobrogianu (1866-1938). „Ofiţerului-savant” care, în semn de dragoste şi preţuire pentru provincia dintre Dunăre şi Mare, şi-a adăugat numelui său pe acela de „Dobrogianu”, i s-a dedicat o expoziţie de carte care poate fi admirată în holul Bibliotecii Judeţene. Manifestarea este inclusă în proiectul „Valori ale culturii dobrogene”, iniţiat de bibliograful Angela-Anca Dobre.

Printre lucrările care alcătuiesc expoziţia se află şi ediţia anastatică a celei mai importante cărţi semnată de Căpitanul M. D. Ionescu. Cartea, însumând peste o mie de pagini, a fost lansată în noiembrie 2010, la Universitatea „Ovidius”, după 106 ani de la lansarea lucrării, sub egida regelui Carol I. „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea” a fost apreciată de Academia Română, care a şi premiat-o, autorul primind medalia de aur. Ediţia anastatică a văzut lumina tiparului la editura Tipo Moldova, fiind îngrijită de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.

O CARTE DE... AUR De altfel, Biblioteca Judeţeană Constanţa deţine un valoros exemplar al ediţiei originale, după care s-a şi făcut fotografierea ediţiei anastatice. Marin Ionescu-Dobrogianu a venit în Dobrogea prin căsătorie, soţia sa fiind constănţeancă. După Primul Război Mondial, după ce şi-a dat demisia din armată, a fost profesor la Şcoala Navală, la Liceul „Mircea cel Bătrân”, căruia i-a donat şi o mare parte din cărţile sale. De asemenea, a predat la Colegiul Naţional Constantin Brătescu şi la Colegiul Economic „Carol I”. Marin Ionescu-Dobrogianu a publicat şi o istorie a Constanţei în două ediţii, studii diverse pe probleme de geografie şi istorie, în periodice din Constanţa şi Bucureşti, reprezentând ţara şi la congrese internaţionale. În ultimii ani ai vieţii, Marin Ionescu-Dobrogianu se retrage la Câmpulung Muscel, unde a şi trecut în nefiinţă, în 1938.