UN EŞEC AR COSTA PREA SCUMP. Un eşec al Conferinţei de la Copenhaga asupra încălzirii globale, care a început luni, ar costa economia mondială 500 de miliarde de dolari pe an, a declarat, ieri, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE). \"Dacă nu vor fi luate imediat măsuri în vederea limitării emisiilor de CO2, vor fi necesare 500 de miliarde de dolari în investiţii suplimentare, pentru a ajunge din urmă întârzierea înregistrată şi a reveni la traiectoria care ar permite o limitare a creşterii temperaturii la nivel mondial la 2 grade”, a declarat Nobuo Tanaka. El a precizat că AIE nu se aşteaptă ca la Copenhaga să fie semnat un tratat internaţional cu caracter coercitiv. \"Este imposibil\", a apreciat el. Anunţul privind \"un angajament foarte puternic\" al comunităţii internaţionale în favoarea reducerii emisiilor de CO2 ar putea, totuşi, să aibă loc, a precizat el. \"Este ceea ce aşteptăm. Un mesaj foarte puternic trebuie să fie transmis investitorilor cu privire la mediu, pe care Copenhaga este pe cale să îl creeze. Fără un mesaj clar, este foarte dificil pentru sectorul privat să se angajeze la investiţii\", a estimat directorul AIE, care reprezintă interesele ţărilor consumatoare. AIE a elaborat un scenariu, potrivit căruia concentraţia gazelor cu efect de seră din atmosferă va fi limitată la 450 ppm (părţi pe milion), lucru care ar permite, în opinia oamenilor de ştiinţă, limitarea creşterii temperaturii la nivel mondial la 2 două grade.

2000-2009 - CEL MAI CĂLDUROS DECENIU. Deceniul 2000-2009 este probabil \"cel mai călduros înregistrat vreodată\" de la primele colectări de date în acest domeniu realizate în 1850, a anunţat, ieri, la Copenhaga, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM). \"Deceniul 2000-2009 va fi probabil cel mai cald înregistrat vreodată\", a declarat Michel Jarraud, secretar general al OMM. Pentru anul 2009, datele provizorii arată că el trebuie clasat pe locul al cincilea în privinţa anilor cei mai fierbinţi referitor la temperaturile medii cele mai ridicate la suprafaţa Terrei, a adăugat el, precizând că rezultatele definitive vor fi anunţate în martie 2010. Întrebat despre previziunile pentru anii viitori, Jarraud a refuzat să facă orice pronostic de la un an la altul. \"Ne confruntăm cu o tendinţă de încălzire, nu există dubii în această privinţă de acum înainte, însă nu aş putea face previziuni pentru anul viitor\", a explicat el.

SUA, REACŢIE IMEDIATĂ. Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a decretat, ieri, că emisiile de gaze cu efect de seră considerate responsabile pentru încălzirea climatică reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică, deschizând calea unei reglementări a acestor emisii. La câteva ore după deschiderea conferinţei de la Copenhaga, concluziile EPA marchează un progres istoric într-o ţară care nu a ratificat niciodată Protocolul de la Kyoto. Directoarea EPA, Lisa Jackson, a semnat un decret conform căruia şase gaze cu efect de seră, printre care şi dioxidul de carbon, constituie o ameninţare pentru sănătatea publică. \"Acum, EPA este autorizată şi obligată să depună eforturi pentru reducerea poluanţilor cu efecte de seră\", a explicat ea. Decretul are un efect imediat: SUA vor putea introduce prima reglementare naţională cu privire la emisiile de dioxid de carbon ale camioanelor de mic tonaj, în pofida opoziţiei Congresului, format din numeroşi afacerişti ce provin din zone generatoare de cărbune, energie foarte poluantă care stă la originea a 50% din producţia de energie electrică a SUA.

MEDIATIZARE FĂRĂ PRECEDENT. Conferinţa ONU de la Copenhaga va beneficia de o acoperire media fără precedent pentru un eveniment dedicat încălzirii globale, peste 5.000 de jurnalişti din 180 de ţări şi mult mai mulţi bloggeri fiind prezenţi la summit. Poziţionat drept cea mai importantă întâlnire pe tema mediului din ultimii 30 de ani, summit-ul va fi şi o resursă importantă multimedia.

CELE MAI POLUATE ORAŞE. Bucureştiul s-a clasat pe ultimele locuri în Indexul European al Oraşelor Verzi realizat de The Economist Intelligence Unit, ocupând locul 28 din 30 cu un punctaj de 39,14 din 100, Sofia şi Kiev-ul fiind singurele oraşe mai poluate din cele evaluate. Pe primele trei locuri s-au situat, în ordine, Copenhaga (cu un punctaj de 87,31 din 100), Stockholm (86,65) şi Oslo (83,98). Parisul este pe locul 10 în acest an, cu 73,21 de puncte, urmat de Londra cu 71,56 de puncte. Capitala Spaniei, Madridul, s-a clasat pe locul 12, iar Roma este aproape de mijlocul clasamentului, pe locul 14. Pe ultimele cinci locuri s-au situat Zagrebul (42,36), Belgradul (40,03), Bucureştiul (39,14), Sofia (36,85) şi Kievul (32,33). Topul a fost realizat în funcţie de opt factori: emisiile de dioxid de carbon (CO2), resursele de energie, densitatea clădirilor, transporturile, resursele de apă, cantitatea deşeurilor, calitatea aerului şi politica mediului.

GESTURI. Ministrul polonez al Mediului, Maciej Nowicki, care a asigurat timp de un an preşedinţia conferinţei ONU pe tema climei, şi-a anunţat demisia, ieri, la o zi de la deschiderea summitului de la Copenhaga. \"Este un moment simbolic în viaţa mea (...). Am decis că este momentul în care pot spune “mulţumesc”, la capătul a 45 de ani de muncă în favoarea mediului\", a declarat Nowicki, în vârstă de 68 de ani. \"Timp de un an am prezidat conferinţa ONU, cea mai importantă din lume, privind clima şi am participat la pregătirea conferinţei de la Copenhaga\", a explicat el. El a amintit că şi-a amânat deja ieşirea la pensie în momentul în care premierul liberal Donald Tusk i-a propus să se alăture Guvernului său, în 2007. \"Premierul mi-a acceptat demisia\", a declarat Nowicki.

Aproximativ 40 de persoane din cadrul asociaţiei Legambiente, între care zece purtând măşti înfăţişând diverşi şefi de stat, au făcut marţi un tur pe bicicletă al centrului Romei, pentru a lansa un apel la stoparea încălzirii globale, cu ocazia Conferinţei de la Copenhaga. \"Stop încălzirii climatice\" şi \"Să oprim febra planetei\", se putea citi pe pancartele afişate de Legambiente, principala asociaţie italiană de protecţie a mediului.