În Cluj-Napoca se respiră cel mai curat aer din Europa, conform unui clasament al gradului de poluare în cele mai mari 100 de oraşe. Capitala Bucureşti ocupă locul 86, iar Timişoara - 64. Rezultatele arată că, în ansamblu, în Europa se respiră mai bine în nord decât în sud şi est.

Clasamentul a fost publicat de Asociaţia Respire, în parteneriat cu revista ”We demain”, şi a fost realizat folosind baza de date Airbase a Agenţiei Europene de Mediu, care strânge înregistrările tuturor staţiilor europene de măsurare a calităţii aerului. Clasamentul a fost determinat prin adăugarea numărului de zile de depăşire, în 2011, a unor praguri sanitare de către trei poluanţi: PM10, particule cu diametrul mai mic de zece microni, dioxidul de azot şi ozonul. Numărându-se printre principalii agenţi nocivi din aer, aceşti trei poluanţi periculoşi pentru sănătate pot provoca tulburări respiratorii, boli cardiovasculare, cancere pulmonare şi pot cauza decese timpurii. Deşi bogată în informaţii, clasificarea obţinută cheamă la precauţie. Acest clasament reflectă condiţiile geografice foarte diferite - oraşe situate la altitudine sau în depresiuni etc. -, dar şi dispozitive de măsurare a calităţii aerului foarte inegale în ceea ce priveşte fiabilitatea. Astfel, surprinzător, Cluj-Napoca, oraş din nord-vestul României, este în fruntea clasamentului. Dar, precizează asociaţia, acest oraş cu 324.000 de locuitori nu are decât doi senzori, care nu măsoară particulele fine, în timp ce capitala Germaniei, Berlin, care deţine o reţea de 48 de staţii de măsurare, se situează abia pe locul 65. Cu toate aceste rezerve, harta arată că două treimi dintre cele mai mari oraşe din Europa depăşesc în mod regulat, de peste 35 de ori pe an, limitele regulamentare.

Potrivit unui raport publicat în 2013 de Agenţia Europeană de Mediu, nouă din zece orăşeni ai UE respiră cel puţin un poluant atmosferic dintre cele mai nocive, la niveluri pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii le consideră periculoase pentru sănătate. Franţa, cu 70% maşini diesel, nu are niciun oraş printre cele 40 cel mai puţin poluate din acest clasament. Nici Italia nu stă mai bine, cu 30% vehicule diesel. Niciun oraş italian nu figurează în top 40, iar trei se clasează pe ultimele 11 locuri: Roma (89), Torino (91) şi Milano (98). În schimb, Regatul Unit, cu 25% maşini diesel, are şase oraşe pe primele zece locuri şi niciunul în ultimele zece. În estul continentului, Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia plătesc şi ele pentru dependenţa lor de cărbune. Doar Gdansk, pe poziţia 35, figurează printre primele 50 de oraşe ale clasamentului. În general, printre oraşele cel mai bine clasate se află cele care practică o politică de descurajare a traficului de autoturisme personale, dezvoltând o politică de mobilitate urbană sustenabilă. Oraşele-pilot ale mişcării Slow Cities, născută în 1999, cu scopul de a promova ritmurile lente de circulaţie, sunt bine poziţionate: Edinburgh (2), Bristol (12) - în Regatul Unit, Bonn (10) - în Germania, Utrecht (11), Rotterdam (21) - în Olanda, dar şi Valencia (20) - în Spania, Malmo (25) şi Goteborg (26) - în Suedia.