Pentru iubitorii de munte, ziua de 11 decembrie este una extrem de importantă; încă din 2003, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 57/245, a proclamat Ziua Internațională a Munților, asta după ce, în 2002, Anul Internațional al Munților a fost considerat un succes. Prin stabilirea acestei zile, specialiștii vor să sublinieze importanța dezvoltării durabile a zonei montane, creării Parteneriatului internațional pentru punerea în valoare a regiunilor montane.

TEMA DIN ACEST AN

„Cultura montană - celebrarea diversității și întărirea identității comunităților montane” este tema aleasă pentru celebrarea Zilei Internaționale a Muntelui din anul 2016, anunță specialiștii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). ”Conceptul de moștenire culturală, tradițională și spirituală este intrinsec legat de mijloacele de trai ale oamenilor de la munte, unde, de multe ori, stilul tradițional determină modul în care oamenii viețuiesc. Multe zone montane găzduiesc comunități indigene antice, care dețin și păstrează prețioase cunoștințe, tradiții și limbi”, potrivit MADR. Unii munți, precum: Olimp, Sinai, Machu Picchu, Athos ș.a., au o semnificație spirituală pentru majoritatea religiilor. Populațiile montane și-au dezvoltat sisteme remarcabile de utilizare a terenurilor bogate în biodiversitate și au evoluat de-a lungul secolelor datorită coexistenței armonioase a comunităților cu mediul înconjurător, adaugă MADR. Pentru locuitorii zonelor montane, pământul, apa și pădurile nu sunt doar simple resurse naturale. Calcând pe urmele strămoșilor lor, noile generații trebuie să înțeleagă că bunăstarea lor, sentimentul de identitate și viitorul copiilor lor depind de administrarea atentă a mediului. Cunoștințele și tehnicile tradiționale ale acestora sunt esențiale pentru gestionarea și îmbunătățirea rezistenței ecosistemelor montane fragile. ”De asemenea, munții reprezintă zone turistice și culturale. De la destinații pentru practicarea schiului și alpinismului la vizitarea bisericilor din stâncă în Etiopia, munții oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber, pentru o gamă largă de turiști. Gestionat într-un mod sustenabil, turismul montan poate avea un rol important în promovarea și protejarea culturilor tradiționale, precum și în stimularea protecției ecosistemelor, bunurilor și serviciilor montane”, subliniază MADR. Ziua Internațională a Muntelui 2016 oferă prilejul de a sublinia varietatea și bogăția culturilor montane, de a promova o multitudine de identități montane, care să certifice faptul că drepturile populațiilor indigene și metodele tradiționale existente în munți sunt recunoscute. ”Chiar dacă tema sugerată pentru Ziua Internațională a Muntelui 2016 este Cultura montană, țările, comunitățile și organizațiile sunt încurajate să celebreze acest moment chiar și prin identificarea altor teme relevante pentru acestea”, adaugă MADR. Munții acoperă 22% din suprafața Pământului și joacă un rol important în direcția spre o creștere economică sustenabilă. Nu numai că furnizează mijloace de subzistență și asigură un trai decent pentru 915 milioane de oameni care trăiesc la munte din întreaga lume, adică 13% din populația globală, dar alte câteva milioane de persoane beneficiază de pe urma acestei bogății naturale. Țara noastră se bucură de cele mai multe arii protejate din Europa.

ÎN DOBROGEA!

Țuțuiatu (467 m) este cel mai înalt vârf al celor mai vechi munți din România - Munții Măcin. Ei sunt o subunitate a Munților Dobrogei și se desfășoară pe teritoriul Parcului Național Munții Măcin. Munţii Măcin s-au format în urmă cu 300-400 milioane de ani ca rezultat al orogenezei hercinice (în comparație cu tinerii Munți Carpați, care au luat naștere în urmă cu 65 milioane de ani).

ȘTIAȚI CĂ?

Lungimea Munților Carpați o depășește pe cea a Alpilor, ei fiind împărțiți în 4 grupe: Carpații Occidentali, Păduroși, Orientali și Meridionali, extinzându-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei și României. Carpații României înconjoară bazinul transilvănean dinspre nord, est, sud și vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiți coloana vertebrală a spațiului mioritic.

CLASAMENT!

Potrivit https://sites.google.com, vă prezentăm un clasament al celor mai înalte 13 vârfuri ale munților din România: 1. Moldoveanu (Munţii Făgăraşului), 2.544 m; 2. Negoiu (M. Făgăraşului), 2.535 m; 3. Viştea Mare (M. Făgăraşului), 2.527 m; 4. Parângul Mare (M. Parâng), 2.519 m (?); 5. Lespezi (M. Făgăraşului), 2.517 m; 6. Omu (M. Bucegi), 2.514 m; 7. Peleaga (M. Retezat), 2.508 m (?); 8. Vânătoarea lui Buteanu (M. Făgăraşului), 2.507 m; 9. Păpuşa Mare (M. Retezat), 2.504 m (?); 10. Călţun (M. Făgăraşului), 2.505 m; 11. Hârtopu (M. Făgăraşului) 2.506 m; 12. Bucura (M. Bucegi), 2.503 m; 13. Dara (M. Făgăraşului), 2.500 m.