Constănţenii care credeau că ştiu cum se cresc albinele au avut parte ieri de cîteva surprize. În primul rînd, au aflat că în ţările avansate albinele se cresc cu ajutorul tehnologiei informaţiei. Există stupi cu panouri solare din care nu lipseşte computerul, un sistem de transmitere a datelor GSM, microfoane care îl informează pe crescător că lucrătoarele sînt sănătoase. De asemenea, apicultorul ştie cîtă miere s-a colectat pentru că fiecare stup este aşezat pe un cîntar. Toate acestea le-au aflat ieri apicultorii dobrogeni în cadrul Sesiunii de conferinţe internaţionale „Perspectivele exploataţiilor apicole din Dobrogea în contextul dezvoltării regionale, naţionale şi europene”. La lucrări participă Asociaţia Crescătorilor de Albine „Apicons 2004” Constanţa, Asociaţiile Crescătorilor de Albine din România, filialele Constanţa şi Tulcea, universităţile constănţene, institute de cercetare pentru apicultură, reprezentanţi ai deconcentratelor constănţene. Oaspetele de seamă este preşedintele Comisiei Permante Tehnice Apimondia, Gilles Ratia, specialist care este membru al unui număr impresionant de comisii, consultant apicol internaţional cu activitate în 92 de state de pe toate continentele. Conferinţa se va încheia astăzi şi este organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa. „În prezent, avem sub un milion de familii de albine, fapt care înseamnă că a scăzut în România numărul crescătorilor. Nu numai noi avem probleme, ci şi alte ţări europene înregistrează dificultăţi”, a declarat şeful Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, Dumitru Florea.

Expertul de talie Mondială Gilles Ratia a explicat care sînt perspectivele apiculturii în condiţiile în care un accent deosebit se pune pe calitate. „Nimeni nu mai întreabă astăzi din ce este făcută mierea şi nici cît costă. Cumpărătorul ia o mostră, o supune analizelor de laborator şi pe urmă discută”, a declarat Ratia. El a mai spus că din toată mierea obţinută, numai jumătate se exportă, iar din acesta 300.000 de tone produce numai China care exportă doar 100.000 (17%) de tone, deţinînd titlul de cel mai mare exportator. Ratia a arătat că în următorii 20 de ani din cei 1,5 miliarde de chinezi 150 milioane vor avea venituri similare cu cei din Europa de vest şi va creşte consumul de miere. „Constatăm că există mari probleme în acest sector, cerinţele sînt foarte mari şi trebuie să spunem că nu stăm bine la capitolul dotări şi tehnologii de exploatare. În următoarele zile vom fi sprijiniţi de dl Ratia să finalizăm Planul naţional de apicultură şi Ghidul de bună practică în apicultură. Avem şanse să atragem fonduri, iar Planul naţional de apicultură îl vom prezenta pînă pe 15 martie, la Bruxelles, pentru a fi supus dezbaterii Consiliului. Dacă va fi acceptat, din octombrie 2007 vom primi 4-5 milioane de euro pentru dezvoltarea acestui sector”, a declarat secretarul Consiliului pe produs miere de albine, alte produse apicole şi produse procesate, Ciprian Ardeleanu. La rîndul său, Gilles Ratia a declarat că scopul prezenţei lui la Constanţa este să pună bazele unei apiculturi la scară mare, crearea unor exploataţii apicole profesioniste dotate cu mijloacele tehnice adecvate. „Dacă apicultorii nu vor face faţă cerinţelor, ei pot da faliment pentru că produsele care se caută sînt doar cele cu un ridicat standard de calitate. Nu va fi uşor însă crescătorii trebuie să scadă costurile de producţie, să crească randamentul pe familiile de albine şi încercarea de a pune la punct o apicultură organică”, a declarat Ratia. Lucrările conferinţei vor continua şi astăzi, iar mîine specialistul străin va vizita cîteva exploataţii apicole pentru a discuta direct cu crescătorii.