Satelitul european MetOp, destinat îmbunătăţirii previziunilor meteorologice pe perioade de 2 - 5 zile şi colectării de date suplimentare despre schimbările climatice, a fost plasat pe orbită, joi, de o rachetă rusească Soyuz. MetOp a fost lansat de la cosmodromul rus Baikonur, din Kazahstan şi, odată plasat pe orbită, a deschis complet impozantul panou solar prin care este alimentat cu energie. Anunţul a fost primit cu uşurare de responsabilii de zbor de la Agenţia Spaţială Europeană, după ce lansarea satelitului fusese amînată de cinci ori.

Cel mai complex satelit pentru observarea Pămîntului are o înălţime de şase metri şi o greutate de patru tone. Acesta este primul dintr-o serie de trei mari sateliţi meteorologici şi de monitorizare a climei europeni. Satelitul are 13 instrumente, dintre care patru sînt de ultimă generaţie, putînd furniza date extrem de precise în ceea ce priveşte umiditatea şi temperatura aerului, topirea calotei glaciare şi gazele cu efect de seră. Unul dintre aceste instrumente poate măsura umiditatea şi temperaturile din toate straturile atmosferei cu o precizie de un kilometru, comparativ cu precizia de 2 - 3 kilometri a aparatelor americane existente.

MetOp a fost plasat pe orbită joasă (820 de kilometri) şi polară, adică va înconjura Pămîntul pe la poli. Satelitul va urma o orbită la înălţimea de 800 - 850 de kilometri, aflată de 43 de ori mai aproape de Terra decît cea a sateliţilor geostaţionari ce furnizează servicii de telecomunicaţii. Acesta va completa şi sistemul de sateliţi polari americani. Satelitul european va observa fiecare punct al globului, la aproximativ aceeaşi oră, 09.30 ora locală solară, deplasîndu-se de la nord la sud, în timp ce corespondentul american va face acelaşi lucru la amiază. Satelitul va înconjura planeta de 14 ori pe zi. Cei trei sateliţi prevăzuţi pentru acest program reprezintă o investiţie totală de 2,4 miliarde de euro, dintre care 1,8 miliarde sînt oferiţi de Eumetsat, organizaţia europeană pentru exploatarea sateliţilor meteorologici şi restul de Agenţia Spaţială Europeană. Programul durează 15 ani, fiecare satelit avînd o durată de viaţă de cinci ani.