După jumătate de secol de tăcere, timp în care s-au făcut o serie de speculaţii potrivit cărora s-ar fi distrus din cauza luminii şi în contact cu aerul sau că a fost pierdut, cel mai vechi papirus din Europa - secolul al IV-lea î. Hr. - şi singurul artefact de acest gen din România „a revenit” la Mangalia, după ce, timp de 52 de ani, s-a aflat în Rusia. La Moscova a fost trimis în anul 1959, anul descoperirii sale într-un mormânt din piatră, pe amplasamentul actualului stadion, cu prilejul lucrărilor de sistematizare a oraşului Mangalia.

PAPIRUSUL: 154 DE FRAGMENTE, ÎN TREI CASETE Ceremonia de predare-primire a preţiosului obiect s-a desfăşurat, ieri, la sediul Muzeului de Arheologie „Callatis”, într-un cadru emoţionant, în prezenţa gazdelor, a primarului Mangaliei, Claudiu Tusac, a cercetătorilor ruşi şi români şi a unor înalţi demnitari, printre care ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexandr Ciurilin, şi viceconsulul Federaţiei Ruse la Constanţa, Vitali German. Preţiosul papirus, alcătuit din 154 de fragmente, aşezate în trei casete, a fost înmânat directorului Muzeului „Callatis”, dr. Sorin Marcel Colesniuc, de către directorul Centrului de Restaurare „I. E. Grabar” din Moscova, dr. Alexandr Nicolaievici Lesovoy. „În secolul XX nu a existat o descoperire mai importantă decât acest papirus de care vorbim noi astăzi”, a spus dr. Alexandr Nicolaievici Lesovoy.

UN MOMENT ISTORIC PENTRU ROMÂNIA ŞI EUROPA „În istoria acestui papirus s-au întâmplat trei minuni. Prima, papirusul a fost descoperit în urma construcţiei stadionului de fotbal şi nu s-a distrus în contact cu lumina şi aerul. A doua minune se referă la şansa ca acest papirus să plece la Moscova într-un institut de cercetare numărul unu în lume, de atâţia şi atâţia ani. Şi a treia minune: după 50 de ani, am avut şansa, în calitate de primar, să-l numesc pe Sorin Colesniuc director al Muzeului „Callatis” şi astfel să-l cunosc pe dr. Ion Pâslaru”, a spus primarul Mangaliei. Acesta a ţinut să mulţumească, în mod special, sprijinului acordat de autorităţile ruse, numindu-le „prietenii Mangaliei şi ai României”. „Este un moment istoric pentru România şi Europa. Este foarte important să cunoaştem şi să preţuim trecutul, deoarece fără trecut nu am avea viitor”, a mai spus edilul.

SECURITATE SPORITĂ „Odată cu sosirea papirusului, considerat de noi o comoară, am întărit sistemul de securitate al muzeului, astfel încât să nu dăm ocazia vreunui răuvoitor să pătrundă în afara orelor de program”, a spus Tusac. La eveniment a fost prezent şi directorul Direcţiei Patrimoniului Cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, dr. Mircea Victor Angelescu, care a subliniat: „Papirusul face parte din patrimoniul naţional mobil şi ar trebui, conform legii, clasat în categoria Tezaur, ceea ce îi va asigura protecţie din punct de vedere juridic”. Acesta a sugerat ca papirusul să devină un brand turistic al vechiului Callatis. Despre conţinutul preţiosului obiect arheologic a vorbit prof. dr. Alexandru Avram, din Franţa, care a ţinut să sublinieze că este specialist în inscripţii greceşti, nu papirolog, evocându-l totodată pe autorul descoperirii din 1959, dr. Constantin Preda. „Este vorba despre un document juridic? Este vorba despre un act acordând drepturi defunctului din mormântul din care s-a făcut această descoperire? Este vorba despre un text magic sau un text literar? Sau este un text iniţiatic în legătură cu misterele zeului Dionysos? Graţie inscripţiilor eleniostice descoperite la Callatis cunoaştem din această perioadă activitatea intensă a unei asociaţii dionisiace. Va fi fost defunctul un important membru al acestei asociaţii? Aşteptăm descifrarea textului”, a spus dr. Alexandru Avram.

CETĂŢENI DE ONOARE „Acest moment istoric a fost scris de doi oameni care pun foarte mult suflet în ceea ce fac, dr. Sorin Colesniuc şi dr. Ion Pâslaru. Eu, în calitate de primar, voi iniţia un proiect de hotărâre şi îi voi numi cetăţeni de onoare ai municipiului Mangalia. Merită pentru efortul pe care l-au depus, pentru dragostea cu care lucrează şi pentru bucuria pe care ne-au făcut-o astăzi”, a spus Claudiu Tusac. Directorul Muzeului „Callatis” şi colegul său au fost felicitaţi şi de primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, prezentă la eveniment special pentru a-l felicita pe dr. Sorin Marcel Colesniuc, „un fiu al Cumpenei”.

Vis transformat în realitate

La câteva zile de la scoaterea la lumină a papirusului, autorităţile române, care nu beneficiau de condiţii pentru restaurare şi conservare, au decis să predea preţioasa descoperire specialiştilor sovietici, reprezentanţi de Mihail A. Alexandrovschi, şef de departament la Institutul de Arheologie al Academiei de Ştiinţe din Moscova. Reputatul specialist moscovit şi-a dedicat trei ani din viaţă restaurării papirusului, motiv pentru care a fost recompensat de statul rus. În ţară, în revistele de specialitate, dar şi în presă s-au scris o serie de articole potrivit cărora acest obiect s-ar fi pierdut. Meritul de a reduce în ţară valorosul artefact îi revine muzeografului dr. Ion Pâslaru, care a citit în presa moscovită că acest obiect nu s-ar fi pierdut şi care i-a transmis mai tânărului său coleg, dr. Sorin Marcel Colesniuc, dorinţa de a readuce la Mangalia valorosul obiect. Cei doi, cu sprijinul necondiţionat al primarului Mangaliei, Claudiu Tusac, au reuşit să transforme visul în realitate. Următorul pas al „odiseei” constă în descifrarea manuscrisului. Potrivit inventarului numismatic, constând în monede din timpul lui Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare, papirusul a fost datat în secolul al IV-lea î. Hr.