Armistițiul instaurat la începutul lunii septembrie între autoritățile de la Kiev și rebelii pro-ruși din estul Ucrainei a cunoscut, ieri, o serie de confruntări de violență neobișnuită. Cel puţin 12 persoane, între care nouă soldaţi ucraineni, au fost ucise și 27 au fost rănite în confruntările cu separatiştii pro-ruşi în 24 de ore, acesta fiind cel mai grav bilanţ din estul Ucrainei de la instaurarea armistiţiului, au anunţat, ieri, autorităţile. Anterior, Primăria din Doneţk anunţase moartea a trei civili, duminică, în acest fief al rebelilor pro-ruşi. Cinci civili au fost de asemenea răniţi.

De la instaurarea armistiţiului, la 5 septembrie, violenţele s-au diminuat în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, deşi încălcări regulate ale acordului au condus la moartea a cel puţin 56 de militari şi civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP. Intensificarea violenţelor în weekend intervine în momentul în care militarii şi rebelii încearcă să implementeze o zonă demilitarizată cu lăţimea de 30 de kilometri, de-a lungul liniei de front. Peste 3.200 de persoane au murit în cinci luni de conflict, în estul Ucrainei.

O PROBLEMĂ MAI MARE CA TRANSNISTRIA Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Igor Kolomoiski, a afirmat că, dacă Kievul nu preia rapid controlul asupra graniţei cu Rusia, teritoriile separatiste Doneţk şi Lugansk vor deveni în curând asemenea regiunii separatiste Transnistria, care are propria monedă şi nu recunoaşte autoritatea Guvernului de la Chişinău, relatează ”The Wall Street Journal”. Liniile de demarcaţie şi autonomia stabilite prin acordul semnat la Minsk de reprezentanţii Kievului şi separatişti sunt temporare, însă guvernatorul Kolomoiski consideră că acestea ar putea deveni permanente, iar Kievului îi va fi mult mai greu decât autorităţilor de la Chişinău să preia din nou controlul în estul separatist, întrucât acesta are o importantă graniţă comună cu Rusia. Kolomoiski a precizat că nu se aşteaptă la noi confruntări în următoarele luni, în contextul în care niciuna dintre cele două părţi nu doreşte să se confrunte cu probema refugiaţilor în perioada de iarnă. El a apreciat că riscul unei noi ofensive în regiune se va amplifica din primăvara anului viitor, dar speră că, până atunci, armata ucraineană se va reechipa.

Reprezentanţii Kievului, Rusiei, OSCE şi liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk au semnat la 20 septembrie, la Minsk, un memorandum menit să consolideze armistiţiul dintre forţele Kievului şi cele ale insurgenţilor. Documentul prevede în special instituirea şi respectarea unei zone demilitarizate cu lăţimea de 30 de kilometri de-a lungul liniei de front. Textul mai prevede retragerea artileriei grele la 15 kilometri de linia de contact între armata ucraineană şi insurgenţii pro-ruşi înarmaţi. Anterior, Kievul a promis statut special pentru regiunile pro-ruse din estul Ucrainei şi o amnistie, în anumite condiţii, pentru participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk. Rebelii au respins însă aceste oferte, anunţând organizarea de alegeri prezidenţiale şi legislative pe 2 noiembrie în regiunile Doneţk şi Lugansk şi boicotarea alegerilor din Ucraina, programate pentru 26 octombrie.

INVESTIGAȚII LA MOSCOVA Autorităţile judiciare ruse au lansat o anchetă penală pentru acte de genocid comise împotriva comunităţilor rusofone din estul Ucrainei, a comunicat, ieri, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Vladimir Markin. ”Persoane rămase neidentificate din conducerea politică şi militară a Ucrainei, forţele armate ucrainene, Garda Naţională şi formaţiunea paramilitară Sectorul Dreapta au dat ordine pentru distrugerea totală a cetăţenilor rusofoni”, a declarat oficialul rus.

PREMIU PENTRU EUROMAIDAN Un premiu anual fondat de Lech Walesa, liderul istoric al sindicatului Solidaritatea, a fost decernat ieri, la Gdansk, liderilor mişcării de contestare din Ucraina, Euromaidan. La ceremonie au fost prezenţi Lech Walesa, boxerul Vitali Kliciko, devenit primar al Kievului, şi medicul Olga Bogomoleţ, aceştia din urmă fiind activişti ai mişcării de protest Euromaidan, care a avut ca rezultat înlăturarea de la putere a preşedintelui pro-rus al Ucrainei, Victor Ianukovici. ”Marile puteri au oferit Ucrainei garanţii privind integritatea teritorială şi au promis că îi vor apăra interesele. Dar aceste garanţii au fost aruncate la gunoi. Lumea liberă nu poate accepta o asemenea situaţie”, a declarat Walesa, fost preşedinte al Poloniei şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. ”Eu sunt un pacifist, dar există momente în care nu poţi da înapoi. Noi, oamenii Solidarităţii, trebuie să facem totul pentru ca lumea să fie solidară cu Ucraina”, a adăugat Walesa.

BYE-BYE LENIN! Naţionaliştii au dărâmat o statuie a lui Lenin la Harkov, al doilea cel mai important oraş din Ucraina, o acţiune susţinută de către oficiali. Oamenii ovaţionau şi săreau în sus de bucurie după ce statuia s-a prăbuşit la pământ. Demonstranţi pro-ruşi din oraş au apărat statuia în februarie, când fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost îndepărtat de la putere. Harkovul nu este afectat de confruntările violente care s-au extins în estul Ucrainei, după anexarea Crimeei de către Rusia. Duminică seara, după ce protestatari naţionalişti s-au adunat în jurul statuii, la un miting ”Harkov este Ucraina”, guvernatorul regiunii Igor Baluta a semnat un ordin de demontare a statuii. Unii corespondenţi afirmă că ordinul probabil a fost semnat în ultimul moment.

Ministrul de Interne, Arsen Avakov, a scris într-un mesaj în rusă, postat pe Facebook, că a dat ordin ca ”Poliţia să asigure doar securitatea oamenilor, nu a idolului”. ”Lenin? Lasă-l să cadă, atât timp cât nu sunt răniţi oameni. Atât timp cât acest idol comunist sângeros nu ia mai multe victime cu el când pleacă”, a adăugat Avakov. Cu toate acestea, presa ucraineană a scris că Poliţia a demarat o anchetă pentru vandalism. Un participant la miting ar fi fost rănit la cap în timpul demontării statuii.