Anul ce vine ar putea să pună punct problemelor sistemului sanitar. Subfinanţarea, care a determinat probleme în cascadă în sistemul de sănătate, are toate şansele să devină istorie. O iniţiativă legislativă care face referire la faptul că Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nu poate să fie mai mic de 6% din PIB a fost adoptată tacit, ieri, de Senat. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii are ca iniţiatori mai mulţi senatori PSD şi PNL, printre care Elena Federovici, Petru Filip, Gabriela Firea, Ioan Ghişe, Paul Ichim, Nicolae Nasta, Mario Ovidiu Oprea, Liviu Pop şi Iosif Secăşan. Potrivit proiectului, care va fi transmis Camerei Deputaţilor în forma iniţiatorului, asigurarea plafonului minim al sumelor fondului se va face prin subvenţii de la bugetul de stat, “suficiente pentru a garanta faptul că acest fond reprezintă cel puţin 6% din produsul intern brut”. Potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, constituirea fondului se face, în prezent, din contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asiguraţi, de persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi al caselor de asigurări de sănătate, potrivit legii. Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că reforma în acest domeniu nu şi-a atins încă obiectivul principal - finanţarea adecvată a sistemului medical şi capacitatea sa de a oferi servicii de calitate în condiţii optime. Ei susţin că subfinanţarea a devenit principala problemă a sistemului medical românesc, care produce neajunsuri în cascadă - salarii mici, plecarea din sistem, în privat sau în afara ţării, lipsa dotărilor şi a spaţiilor spitaliceşti adecvate, servicii de calitate slabă, închiderea unor spitale, corupţie. Semnatarii proiectului menţionează, citând statistici Eurostat, că Ungaria alocă Sănătăţii 7,6% din PIB, Cehia - 7,2%, Slovenia - 8,6%, iar Slovacia - 8,4%. Într-o şedinţă anterioară, Comisia pentru Sănătate, sesizată în fond, propusese plenului un raport de admitere fără amendamente, dar senatorii au decis retrimiterea la comisie a proiectului, pentru un raport suplimentar.

FINANŢARE MAI BUNĂ PENTRU SPITALE Şeful CNAS, Cristian Buşoi, afirmă că, anul viitor, spitalele vor primi o finanţare mai bună din partea instituţiei, întrucât nu au fost angajate credite din bugetul pe 2014, adăugând că va acorda “o atenţie specială” spitalelor cu finanţare din fonduri europene şi de la bugetele locale. “În premieră după foarte mulţi ani, acum, pe final de an, cu sprijinul fondului de rezervă al Guvernului, am reuşit să echilibrăm situaţia la finanţarea spitalelor şi pentru prima dată, în decembrie, nu am angajat credite de angajament din bugetul anului viitor. Asta ne va permite ca în 2014 să asigurăm o finanţare mai bună a spitalelor, păstrând o foarte mare atenţie asupra eficienţei şi corectitudinii cu care se cheltuieşte banul public în sistemul de sănătate”, a afirmat preşedintele CNAS.