Chiar dacă aderarea europeană a determinat România să implementeze măsuri active pentru rezolvarea crizei forţei de muncă, migraţia masivă a muncitorilor calificaţi a lăsat amprente adînci asupra economiei naţionale. Dincolo de încercările disperate ale autorităţilor de a repatria milioanele de români din Spania, Italia sau Germania, dar şi de sprijinirea migraţiei asiatice, ţara noastră nu va putea rezolva actuala criză a forţei de muncă. „Există riscul să ajungem într-o criză a forţei de muncă dacă intră pe piaţa muncii deficitul demografic. 2008 este primul an cînd deficitul demografic va începe să bată în poarta pieţei forţei de muncă, iar în următorii cinci, şapte, zece ani deficitul demografic va accentua deficitul de forţă de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Paul Păcuraru. Demnitarul a precizat că în prezent, la nivel naţional, sînt înregistrate 80.000 - 100.000 de locuri de muncă vacante, dar deficitul pe piaţa muncii poate fi apreciat ca fiind mai mare pentru că nu toată lumea raportează locurile de muncă disponibile. Pe de altă parte, a subliniat ministrul Muncii, în mediul rural există extrem de multe resurse de forţă de muncă, care trebuie aduse în circuitul economic activ - segmentul tînăr care nu a apucat să plece sau să se califice şi “stă în poarta casei sau în grădină aşteptînd să vină munca spre el” şi segmentul provenit din restructurarea industrială, cu disponibilizări colective. În cel de-al doilea mare segment sînt mulţi oameni calificaţi - sudori, mecanici, prelucrători prin aşchiere, de 45-50 ani, încă apţi de muncă. “Va trebui ca angajatorii să devină activi în mediul rural, să meargă din poartă în poartă şi să facă centre de formare în marile comune, să califice în ateliere - şcoală, cu costuri infinit mai mici”, a mai precizat Păcuraru.