Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti a expus, ieri, în premieră, 49 de monede din argint de tip Koson, furate de la Sarmizegetusa şi recuperate recent din SUA, chestorul de poliţie Viorel Vasile declarând, într-o conferinţă, că există mai multe tezaure urmărite prin Interpol. Chestorul de poliţie Viorel Vasile a declarat, ieri, într-o conferinţa de presă organizată cu ocazia readucerii în ţară a unor monede dacice de o valoare excepţională, că există mai multe tezaure care sunt date în urmărire prin Interpol. \"Aş dori să vă aduc la cunoştinţă că sunt urmărite în continuare prin Interpol mai multe tezaure care formează obiectul cauzei penale prezentate, şi anume un tezaur de monede lysimach din aur, de 30 de kilograme, un tezaur de monede Koson, de 25 de kilograme, cinci scuturi regale din fier, două table din bronz curprinzând legile statului oraşului roman Troesmis Dobrogea şi 11 brăţări spiralice din aur. Succesul operaţiunii care a fost prezentată astăzi a reiterat rolul decisiv al cooperării internaţionale.(...) Aş dori să concluzionez că cazul de astăzi nu face decât să demonstreze încă o dată că, atunci când instituţiile statului se aşează la aceeaşi masă, este greu să ne reziste\", a spus acesta. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a spus că există o criminalitate ridicată privind regimul de protecţie al patrimoniului cultural naţional. \"Este o criminalitate care este destul de puţin cunoscută şi cercetată în doctrină, ea este pusă în evidenţă pe măsură ce se soluţionează dosarele de profil. Din păcate, unele relevă nişte dimensiuni care ne pun pe gânduri. E vorba de cantităţi de zeci de kilograme de monede din aur şi argint care au fost descoperite, vândute, au format obiectul spălării de bani pe piaţa de antichităţi internaţională şi, pentru a putea reconstitui aceste bunuri, avem nevoie de procurori specializaţi, exact aşa cum a prezentat domnul procuror general (Tiberiu Niţu, n.r), avem nevoie de oameni care să cunoască domeniul, aici nu se poate lucra aşa la întâmplare\", a mai spus acesta. El a adăugat că este nevoie de ofiţeri ai poliţiei judiciare care să fie specializaţi în domeniu, afirmând că toate statele care au avut o istorie antică şi care au situri au, totodată, unităţi speciale care se ocupă de aceste activităţi. \"Aş dori să vă spun două-trei cuvinte în legătură cu ceea ce înseamnă acest lot de Koson. În perioada 2003 - 2006, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia a fost sustras, de către o echipă de căutători, un tezaur de 2.300 de monede Koson din argint, care a fost vândut pe tranşe de câte 600 de monede în Germania, iar de acolo a fost cumpărată o tranşă de către un dealer american din Chicago, iar acesta, în final, a cooperat cu autorităţile judiciare române pentru a face posibilă recuperarea. El a prezentat o factură, arătând de la cine a cumpărat-o din Germania, şi am putut reconstitui traseul spre origine, spre România. Din acest moment, avem foarte clare detaliile itinerariului infracţional, încă nu putem spune toate amănuntele unei cauze care este în curs de derulare. Important este că acest tezaur a ajuns în România (...) De asemenea, mai avem 202 monede recuperate în urmă cu trei. Iată că, din 2.300 de monede, deja avem bunuri recuperate şi probe pentru cauza care este în curs de derulare şi care va merge spre finalizare\", a declarat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr. De asemenea, acesta a subliniat că, într-o discuţie cu chestorul de poliţie Vasile Viorel, directorul Direcţiei Investigaţii Criminale din Poliţia Română, s-a stabilit că există \"o preocupare avansată\" pentru reconstituirea unei structuri specializate a Poliţiei Române privind patrimoniul naţional.

Totodată, potrivit reprezentanţilor Ministerului Culturii prezenţi la conferinţa de presă, instituţia va comunica suma care a fost cheltuită pentru recuperarea monedelor, dar şi valoarea bunurilor. Cele 49 de monede din argint dacice recuperate recent sunt drahme emise de regele Koson (cca. 44 - 29 î.e.n), unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar \"clasic\", care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelalte 19 drahme din argint aparţin tipului cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I. Cele 49 de monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor - Koson. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 - 29 î.e.n.. Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membrii unor reţele infracţionale care au activat zona în Sarmizegetusa Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi.