Boboteaza sau botezul Mântuitorului Iisus Hristos marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Crăciunului şi Anului Nou. Atât de Bobotează, la 6 ianuarie, cât și în ajunul sărbătorii, se sfințesc toate apele, iar credincioșii merg la biserică pentru a lua apă sfinţită, care ajută la tămăduirea sufletului şi la purificare, spun preoții. Apa sfințită se bea de credincioșii ortodocși pe nemâncate până la odovania praznicului, care are loc la 14 ianuarie și marchează sfârșitul sărbătorii. Mai mult, această apă se păstrează tot anul și se ia atunci când credincioșii se află la nevoie. Tot de Bobotează, preoţii sfințesc nu numai apele, ci şi oamenii, animalele, locuinţele, câmpurile şi întreaga natură. În Dobrogea, un obicei specific zonei este botezul cailor.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI PĂSTRATE DIN VECHIME

Totodată, Boboteaza înseamnă pentru români respectarea unor vechi obiceiuri, cu care Biserica Ortodoxă nu este însă de acord. Se mai păstrează și acum obiceiul ca, în unele sate, oamenii să pregătească sărbătoarea de Bobotează prin manifestări specifice, izvorâte din tradiţiile populare: se colindă, se fac şi se prind farmece şi descântece, se află ursitul sau se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an. Unul din cele mai des practicate obiceiuri este cel al aflării ursitului, pe care tinerele fete care își doresc cu ardoare să își întâlnească alesul îl respectă cu sfințenie. Tradiţia din bătrâni spune că, în noaptea de Bobotează, fetele care doresc să se mărite trebuie să-şi lege pe degetul inelar un fir roşu de lână ori mătase de care să înnoade o rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună apoi crenguţa sub pernă, pentru a-şi visa ursitul.

DUMNEZEU NU NE ARATĂ URSITUL ÎN VIS

Cu toate acestea, preoții nu sunt de acord ca busuiocul utilizat pentru stropirea aghiasmei să fie folosit și pentru astfel de practici. ”Busuiocul este o plantă aromată, care ne aduce aminte de frumusețea florilor din Rai, însă nu trebuie să îi acordăm alte semnificații. Dumnezeu nu le va arăta tinerelor fete alesul dacă își pun o ramură de busuioc sub pernă, iar biserica nu intermediază întâlniri. Totuși, dacă fetele tinere își doresc să întemeieze o familie, este de ajuns să se roage lui Dumnezeu”, a explicat preotul paroh al Bisericii ”Sf. Îngeri” (Capela Militară) din Constanța, Eugen Tănăsescu. De asemenea, se mai zice că, în seara din ajun, fetele care doresc să se mărite trebuie să facă o turtă de făină, foarte sărată, să nu bea apă, apoi să mănânce turta şi să meargă la culcare. Cel care îi aduce apa în vis este ursitul. Mai mult, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

De asemenea, această sărbătoare este asociată din vechime cu gerul. Iar pentru că se spune că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfinţite, femeile nu spală rufe timp de opt zile, până la sfârşitul praznicului. Se crede că, dacă în dimineaţa ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, cei mai superstițioși cred că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. Tot în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, potrivit tradiției populare. Ca alimente rituale, de Bobotează sunt specifice piftia şi grâul fiert.

NICI APA SFINȚITĂ NU ARE PUTERI MIRACULOASE

Dacă în popor se mai spune că apa sfinţită din ziua de Bobotează are puteri miraculoase, credințele populare legate de aceasta nu sunt binecuvântate însă de reprezentanții bisericii. ”Apa sfințită considerată de mulți ca ceva magic este neconformă cu realitatea și reprezintă o formă de ocultism. Superstițiile populare legate de această apă sfințită afectează negativ viața credincioșilor”, a precizat preotul Tănăsescu.

BOTEZUL DOMNULUI, LA CONSTANȚA

Aproximativ 10.000 de persoane sunt aşteptate astăzi, de Bobotează, să participe la slujba de sfinţire a apelor pe care Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul (ÎPS) Teodosie, o va oficia la malul mării, cu această ocazie fiind pregătite și 130.000 de sticle cu apă sfințită care vor fi împărțite credincioșilor. Festivitățile prilejuite de Botezul Domnului au început încă de ieri, când, de la ora 6.00, ÎPS Teodosie a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, iar după ora 8.00, în prezența câtorva sute de credincioși, și slujba de Sfinţire Mare a apei. Apa a fost adusă în cisterne ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) ”Dobrogea” și a fost turnată în butoaie mari din lemn. Și în acest an, ÎPS Teodosie va arunca în apă trei cruci din lemn. Se spune că cei care ajung primii la ele vor fi feriți de rele și de boli.