Medicii atrag atenţia că toamna este anotimpul cînd apar o serie de afecţiuni, dar în special hepatita A. „Toamna încep şcolile, oamenii revin la locurile de muncă, din concediile de peste vară, astfel că se refac colectivităţile. Contactele umane sînt deosebit de importante, oamenii nu sînt făcuţi să trăiască în singurătate. Comunicarea este esenţa naturii umane. Îmbolnăvirile în colectivităţi şi nerespectarea normelor de igienă personală şi colectivă duc la răspîndirea bolilor şi dau naştere la epidemii”, explică master european Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, şeful Biroului Programe de Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Loti Popescu. Ea spune că din multitudinea de boli transmisibile pe diferite căi, colectivităţile aduc riscuri de îmbolnăvire: pe cale respiratorie (bolile copilăriei, gripa, tuberculoza ş.a.), pe cale digestivă (hepatita virală A, boala diareică acută, ş.a.), dar şi pe cale sangvină, pe cale cutanată, pe cale sexuală. „Pentru fiecare boală, există vîrfuri de incidenţă crescută în anumite perioade ale anului. În lunile de toamnă sînt frecvente cazurile de îmbolnăvire de hepatită virală A. Pentru a nu ne prinde descoperiţi, să vedem ce trebuie să facem pentru a preveni îmbolnăvirile”, spune medicul şef. Dr. Popescu precizează că în lanţul de prevenire a îmbolnăvirilor, participarea tuturor „actorilor” este esenţială: profilaxia primară (oamenii trebuie să fie educaţi pentru sănătate, să ştie să prevină boala prin respectarea normelor de igienă personală şi colectivă şi prin vaccinare), profilaxia secundară (manifestările bolii trebuie recunoscute, bolnavii trebuie să se prezinte urgent la medic pentru diagnostic, izolare şi prevenirea complicaţiilor bolii) şi profilaxia terţiară (după spitalizare şi tratament, pacientul în convalescenţă trebuie supravegheat pentru respectarea noului regim de viaţă şi pentru reintegrarea sa în colectivitate).

Hepatita virală A

Cauza de îmbolnăvire este infecţia cu virusul hepatitic A. „Contaminarea se produce la persoanele cu o imunitate scăzută, depresive, furioase”, explică dr. Popescu. Calea de transmitere este cea fecal-orală, hepatita A intrînd în categoria „bolilor mîinilor murdare”. Deci o igienă defectuoasă, folosirea de obiecte infectate în comun (veselă, pahare), toalete publice nedezinfectate corespunzător, alimente contaminate, înotul în bazine insuficient clorinate sînt doar cîţiva factori care constituie un risc crescut de infectare. Medicul spune că boala se manifestă la 14-42 de zile de la contactul infectant, că apare o senzaţie de disconfort, iar uneori debutul şi manifestările sînt asemănătoare unei gripe, alteori debutul este pseudoreumatismal (cu dureri articulare). „Tegumentele (pielea) se colorează în galben (icter), dispare pofta de mîncare, greaţă, vărsături, regiunea ficatului este dureroasă, apăsătoare, se instalează o stare de oboseală nejustificată, ameţeli, urina se colorează în roşu-brun, scaunele se decolorează.

Cum prevenim boala?

Dr. Loti Popescu a explicat că boala poate fi prevenită în special prin respectarea unor măsuri de igienă personală şi colectivă. „Spălaţi-vă întotdeauna înaintea meselor, după mese, după folosirea toaletelor, cînd ajungeţi acasă. Spălatul se face, de preferinţă, cu apă călduţă şi săpun. Beţi apă numai din surse autorizate şi controlate, spălaţi fructele şi legumele înainte de a le consuma, folosiţi numai paharele personale sau de unică folosinţă, nu împrumutaţi şi nu folosiţi obiecte de igienă intimă în comun cu alte persoane, depozitaţi gunoiul în locuri special amenajate”, recomandă medicul şef. De asemenea, dr. Popescu spune că prevenirea hepatitei virale A se poate face şi prin vaccinare, numai la recomandarea medicului.

Dacă totuşi ne-am îmbolnăvit ?

Dacă boala a apărut, medicii spun că se impune prezentarea la medicul de familie şi la medicul specialist de boli infecţioase. Se impune evitarea contactelor cu alte persoane, izolarea, internarea obligatorie, respectarea tratamentului şi a regimului alimentar, a regimului de viaţă. „Revenirea în colectivitate se face doar după vindecare. Respectarea unui anumit regim de viaţă, odihna, alimentaţie bogată în vitamine, minerale (fructe, legume), creşterea imunităţii organismului”, mai spune medicul şef.