Cunoașterea științifică se diversifică continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie sau despre mediu. Agerpres prezintă o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii septembrie.

SPAȚIU

Agenția Spațială Europeană a prezentat la jumătatea lunii septembrie cea mai detaliată hartă 3D făcută vreodată Căii Lactee, cu o precizie fără precedent, mulțumită satelitului Gaia al ESA, care a cartografiat peste un miliard de stele ale galaxiei sistemului nostru solar. Satelitul a stabilit poziția precisă pe cer și strălucirea a 1.142 de milioane de stele, iar harta realizată pe baza observațiilor acestuia este cea mai amplă recenzare a obiectelor cerești de până acum. Lansat cu o mie de zile în urmă, Gaia și-a început activitatea științifică în iulie 2014. Această primă versiune a hărții se bazează pe datele colectate în timpul primelor 14 luni de la scanarea cerului, până în septembrie 2015, potrivit ESA.

China a lansat la jumătatea lunii septembrie modulul orbital Tiangong-2, deschizând calea pentru o stație spațială permanentă, pe care statul chinez plănuiește să o construiască în jurul anului 2022. Odată ajuns în spațiu, modulul Tiangong-2, cu o greutate de 8,6 tone, se va plasa pe orbită la 380 km de Terra, urmând apoi să realizeze o serie de teste orbitale, potrivit lui Wu Ping, directorul adjunct al biroului de inginerie spațială cu echipaj uman al Chinei. În aprilie 2017, prima navă cargo a Chinei, Tianzhou-1, va fi trimisă pe orbita acestui modul, unde va andoca pentru a furniza provizii și combustibil.

Agenția spațială americană NASA a lansat cu succes sonda Osiris-REx într-o misiune inedită de a preleva mostre de pe un asteroid și de a le aduce pe Pământ, acestea putând ajuta la explicarea originilor și formării sistemului solar și a originii vieții. "Obiectivul principal al OsiriX-REx este de a aduce cel puțin 60 de grame și cel mult două kilograme de materiale bogate în carbon, care vor fi prelevate de la suprafața asteroidului Bennu", potrivit lui Dante Lauretta, profesor de știință planetară la Universitatea din Arizona și responsabil științific al acestei misiuni fără precedent pentru NASA, cu un buget de 800 de milioane de dolari. Oamenii de știință au constatat că Bennu trece din ce în ce mai aproape de planeta noastră, existând chiar un risc scăzut (unul din 2.500) să intre în coliziune cu Terra între anii 2175 și 2196, potrivit NASA.

TEHNOLOGIE

În penultima săptămână a lunii septembrie, cel mai mare radiotelescop din lume (Five-hundred-meter Aperture Spherical Telescope - FAST), amplasat într-o regiune muntoasă izolată a provinciei Guizhou, sud-vestul Chinei, a devenit operațional. Radiotelescopul FAST, denumit ''Tianyan'' sau ''Eye of the Heaven'', cu o deschidere de 500 de metri, are o putere de fotografiere cu acuratețe a cupolei cerești de două ori mai mare decât Observatorul Arecibo din Puerto Rico, care anterior a fost cel mai mare radiotelescop de pe Terra. ''Eye of the Heaven'' are o sensibilitate de două ori mai mare în captarea informațiilor cerești decât Arecibo.

La jumătatea lunii septembrie, China a stabilit un nou record mondial pentru forare în ocean în scopuri științifice, sfredelind la 2.843,18 metri adâncime într-un platou continental din Marea Galbenă. Institutul de Geologie și Resurse Minerale Shandong Nr. 3 a anunțat că operațiunea de forare are ca scop verificarea existenței depozitelor de petrol și gaze din strat. Institutul a dezvoltat și instalat platforma de forare pentru acest proiect în martie 2015, la 83 de mile marine est de orașul Lianyungang City, situat în estul provinciei Shandong, într-o zonă în care apa are circa 30 de metri adâncime. Platforma poate rezista la rafale de vânt de până la 150 kilometri pe oră și este sponsorizată de Biroul de Supraveghere Geologică din China. Mostrele prelevate de la adâncime pot contribui la studiul geologic al platoului continental, o importantă centură ce leagă continentele de oceane.

PLANETA

Zonele de sălbăticie de pe Pământ s-au redus cu 10% în ultimele două decenii, potrivit unui studiu realizat de oamenii de știință din cadrul Societății pentru Conservarea Naturii (Wildlife Conservation Society). Descoperirea, publicată în a treia săptămână a lunii septembrie în ''Current Biology'', notează că regiunile care și-au pierdut statutul de ''zone sălbatice'' sunt, cu preponderență, din America de Sud și Africa. În prezent, numai aproximativ 20% din suprafața totală de uscat a lumii mai poate fi considerată ''sălbăticie''. Datele recente publicate de aceștia se bazează pe o hartă actuală cu regiunile sălbatice din lume ce a fost comparată cu o alta, de la începutul anilor '90. Distribuția culorilor arată că aproximativ 3,3 milioane de kilometri pătrați de zone sălbatice au dispărut în timpul acestei perioade.

Președintele american, Barack Obama, a anunțat la jumătatea lunii septembrie, cu prilejul summitului internațional pe tema oceanelor, crearea unei rezervații naturale în Atlantic, pentru a proteja specii și ecosisteme amenințate. Noua rezervație, numită ''Northeast Canyons and Seamounts Marine National Monument'' și situată în largul coastelor New England (Noua Anglie, regiune din Statele Unite), este prima stabilită în Atlantic de către un președinte al SUA. Aceasta se va întinde pe aproximativ 12.700 km2 și va proteja în special mai multe specii de balene și țestoase marine precum și coralii de apă adâncă, potrivit Casei Albe. Pescuitul industrial va fi interzis, chiar dacă o perioadă de tranziție de șapte ani este prevăzută pentru crabi și homari.

ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE

Epava ambarcațiunii „HMS Terror“, a doua navă a expediției exploratorului britanic Sir John Franklin, care a pornit în 1845 în căutarea unei noi căi maritime care să lege Oceanul Atlantic de Pacific, a fost găsită în zona arctică în a doua săptămână a lunii septembrie. Echipele Parks Canada, organizație neguvernamentală de arheologie marină, au reușit această descoperire. Arheologii au descoperit rămășițele „HMS Terror“ la circa 96 km de locul unde ambarcațiunea a fost strivită de gheață. Structura bărcii a fost găsită aproape intactă pe fundul Oceanului Arctic. Epava se afla în poziție normală de navigare, cu toate trapele închise, în zona neexplorată a Golfului Terror din insula King William.

Obiecte ce atestă prezența omului modern, Homo sapiens, în sudul actual al Tunisiei în urmă cu aproape 100.000 de ani au fost descoperite de cercetători tunisieni și britanici la jumătatea lunii septembrie. Descoperirea ar putea ajuta să se înțeleagă mai bine mobilitatea lui Homo Sapiens, apărut în urmă cu 200.000 de ani în Africa de Est și care s-ar fi aventurat dincolo de acest continent cu aproximativ 65.000 de ani înaintea erei noastre. Au mai fost descoperite și alte unelte, între care unelte din silex, în general utilizate pentru vânătoare de către omul modern și care "atestă prezența Homo sapiens".

Indigenii din Australia, numiți și aborigeni, sunt cea mai veche civilizație de pe Pământ, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, dat publicității în penultima săptămână a lunii septembrie în revista „Nature“. A fost studiat ADN-ul în cazul a 83 de indigeni din Australia și 25 de locuitori din Papua-Noua Guinee, potrivit cercetătorilor. Ei au putut astfel să reconstituie drumul parcurs de primii aborigeni. Aceștia ar fi primii care au traversat un ocean și ar avea legături strânse cu un hominid din epoca preistorică. Ajunși în Australia venind de pe continentul african acum 50.000 de ani, ei ar fi rămas apoi izolați până la sosirea altor oameni acum 4.000 de ani. "Ei sunt fără nicio îndoială cel mai vechi grup uman pe care îl putem lega de un loc în particular", potrivit profesorului Eske Willersev de la Universitatea din Copenhaga.

MEDICINĂ

Specialiștii în boli infecțioase de la Universitatea din Florida au confirmat la jumătatea lunii septembrie existența virusului Mayaro la un pacient în Haiti. Virusul este strâns legat de virusul Chikungunya, însă cercetătorii nu au stabilit deocamdată dacă este transmis de țânțarul Aedes aegypti, responsabil de infectarea cu Chikungunya și Zika. Profesorul John Lednicky, care coordonează laboratorul Universității din Florida în Haiti, a menționat că virusul Mayaro a fost descoperit pentru prima dată în Trinidad și Tobago în 1954 și a cauzat epidemii în America de Sud, în special în zona Amazonului. Acest virus provoacă simptome similare cu Chikungunya: febră, dureri musculare, urticarii și dureri abdominale.

Până în 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea să aibă efecte devastatoare asupra economiei mondiale, cu o amploare comparabilă crizei financiare din 2008, avertizează, într-un studiu dat publicității în a treia săptămână a lunii septembrie, Banca Mondială, care a făcut apel la adoptarea de măsuri urgente. În studiu, Banca Mondială avertizează că rezistența microbiană ar putea spori sărăcia care afectează mai ales țările cele mai defavorizate, antrenând o scădere cu peste 5% din PIB acestor țări cu venituri mici și aruncând până la 28 de milioane de oameni în sărăcie până în 2050.

Circa 1,25 milioane de persoane mor în fiecare an în urma accidentelor produse în trafic, a anunțat, în a doua parte a lunii septembrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care avertizează că, în cazul în care nu se iau măsuri, numărul evenimentelor rutiere va crește, iar până în 2030 acestea vor reprezenta a șaptea cauză de deces din lume. Circa 90% dintre decese se petrec pe căi de acces din țări cu venit al populației minim sau mediu, iar jumătate dintre aceste persoane sunt ''utilizatori vulnerabili ai drumurilor'', precum pietoni, bicicliști și motocicliști. În plus, rănile cauzate de accidentele rutiere sunt principala cauză a morții persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani, mai arată OMS. Între 20 și 50 de milioane de persoane suferă accidente neletale, multe dintre acestea ducând la dizabilități. Cei mai importanți factori de risc sunt viteza, consumul de alcool, nepurtarea căștilor de protecție și a centurii de siguranță și distragerea atenției șoferilor, aceasta din urmă incluzând și folosirea telefoanelor mobile în timpul condusului.