Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a primit 121 de reclamaţii, în 2015, privind comunicările comerciale, 18 vizând reclamele la suplimente alimentare, România având nevoie de un cadru legislativ unitar, în linie cu cel european, potrivit unei concluzii a conferinţei "Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare".

RAC a organizat vineri, 22 aprilie, în parteneriat cu Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), o conferință cu tema "Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare", una dintre concluziile acestei întâlniri fiind că publicitatea suplimentelor alimentare are nevoie în România de un cadru legislativ unitar, în linie cu prevederile legislației europene în materie. Această întâlnire a avut loc la finalul Conferinței Bianuale EASA, a cărei gazdă a fost România. "În 2015, RAC a primit 121 de plângeri privind 103 comunicări comerciale, din care 18 au vizat comunicarea pentru suplimente alimentare. În același timp, în România au fost depuse și sesizări față de publicitatea pentru produse farmaceutice: OTC și dispozitive medicale, în total nouă cazuri", a declarat Oana Cociașu, președintele RAC, conform unui comunicat de presă.

În România, piața suplimentelor alimentare se află într-o creștere susținută de mai mulți ani, iar publicitatea produselor farma și, implicit, a suplimentelor alimentare ocupă primul loc în topul industriilor cu cel mai mare consum de publicitate. "În 2015, piața suplimentelor alimentare vândute prin farmacii a ajuns la 210 - 215 milioane de euro, dar estimările noastre privind vânzarea totală - inclusiv în mediul online - arată că este o piață de aproape 500 de milioane de euro. 40% din publicitatea pentru piața farma a fost reprezentată de campaniile la suplimente alimentare", a declarat Cătălin Vicol, președintele Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA).

Oficialul PRISA este de părere că avansul acestei piețe se datorează investițiilor în publicitate și campaniilor de educare derulate în ultimii ani de Patronat, care demonstrează impactul suplimentelor asupra unei vieți sănătoase.

În pezent, în România, punerea pe piață a suplimentelor alimentare, inclusiv etichetarea acestora, poate urma două trasee: unul include departamente din Ministerul Sănătății (MS) - în cazul suplimentelor ce conțin vitamine și minerale - și altul Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) - pentru suplimentele ce conțin plante medicinale și produse ale stupului. Pentru produse cu conținut mixt de ingrediente, notificarea se poate face atât la MS, cât și la IBA.

În România, ca și în celelalte state membre UE, publicitatea pentru suplimente alimentare este guvernată de prevederile Regulamentului 1924/2006 al Comisiei Europene și de cele ale Regulamentului 1169/ 2011 în ceea ce privește afirmațiile legate de nutriție și sănătate. "Regulamentele europene sunt aplicabile publicității pentru orice produs sau supliment alimentar și pentru orice spațiu publicitar - de la audiovizual până la mediul online sau la marca înregistrată", a afirmat Stephane Martin, președintele EASA.

La nivelul organismelor de autoreglementare europene au fost înregistrate, în 2015, aproximativ 180 de sesizări pentru publicitate la suplimente alimentare, din circa 60.000 de plângeri înregistrate în total de EASA, pentru orice fel de publicitate.

"Televiziunea și radioul rămân în continuare principalele medii vizate de reclamații, însă publicitatea online înregistrează și ea creșteri constante", a subliniat, de asemenea, președintele ales al EASA.

Proporția sesizărilor pe tipuri de produse și servicii diferă însă de la o țară la alta, a explicat la rândul său Konrad Drozdovski, directorul Rada Reklami, autoritatea de autoreglementare a publicității din Polonia.

"Deși numărul total al sesizărilor primite în 2015 de autoritatea poloneză cu privire la publicitate a fost relativ mic - doar 198 cazuri, 36 dintre acestea au vizat suplimentele alimentare și medicamentele OTC - disponibile fără rețetă", a declarat reprezentantul Poloniei în EASA.

La conferința "Bune practici în publicitatea suplimentelor alimentare" au participat Stephane Martin (președintele EASA și directorul general al ARPP), Konrad Drozdovsky (președintele Rada Reklamy), Gert Krablicher (membru al Consiliului Director al Food Supplements Europe), Cătălin Vicol (președintele PRISA), Tatiana Onisei (șef serviciu Institutul de Bioresurse Alimentare) și Oana Cociașu (președinte RAC).

Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a fost săptămâna trecută pentru prima oară gazda Adunării Generale a Alianței Europene a Standardelor în Publicitate (EASA). Cei peste 70 de participanți, reprezentând în jur de 40 de organizații de autoreglementare naționale și 16 asociații profesionale ale industriei publicitare la nivel european și internațional, și-au ales noul consiliu director și au convenit asupra strategiei Alianței pentru perioada următoare. Noul președinte al EASA este Stephane Martin, director general al Autorității de Reglementare a Publicității din Franța (ARPP).

Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) este o organizație profesională nonguvernamentală, non-profit și independentă, fondată în 1999. Activitatea de bază a Consiliului este autoreglementarea în publicitate, prin adoptarea și aplicarea prevederilor Codului de practică în comunicarea comercială. În prezent, Consiliul Român pentru Publicitate reunește peste 72 de membri: companii multinaționale cu activitate în România, agenții de publicitate, media și asociații profesionale - IAA, UAPR, Berarii României, RFRD, PRISA.

Consiliul este la rândul său membru în organizații și asociații europene - EASA - sau globale (IAA) și a încheiat parteneriate de colaborare cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), IAB România sau cu Ministerul Finanțelor Publice. Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) este implicat în campanii de educare a publicului larg și a specialiștilor din industria de publicitate și organizează constant evenimente și workshopuri tematice pentru membrii RAC.

Alianţa Europeană a Standardelor în Publicitate (EASA) este unica autoritate în ceea ce privește autoreglementarea publicității din Europa. EASA promovează standarde etice înalte în comunicarea comercială, prin punerea în practică a autoreglementării, fără a pierde din vedere diferențele din practica legislativă, comercială sau diferențele culturale. Aceste standarde sunt promovate, de exemplu, prin Carta Autoreglementării în Publicitate a EASA sau prin Recomandările EASA referitoare la Bunele Practici în Publicitate.

EASA este o organizație non-profit cu sediul în Bruxelles, care reunește organizații de autoreglementare naționale și organisme ale industriei de Publicitate din Europa și din lume.

Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) este prima asociație înființată în domeniul suplimentelor alimentare, funcționând din anul 2000. În prezent, PRISA reunește unele dintre cele mai importante companii producătoare, importatoare și distribuitoare de suplimente alimentare din România, reprezentând 40% din acest domeniu.

Este membru al International Alliance of Dietary/ Food Supplement Association (IADSA), organizație reprezentativă la nivel internațional, iar din 2012 este membru Food Supplements Europe (FSE), principala organizație reprezentativă la nivel european.

PRISA este o organizație non-profit, independentă, un partener al autorităților din acest domeniu, care susține armonizarea legislației din România cu cea europeană, inclusiv în domeniul audiovizualului și online. Scopul organizației patronale este promovarea și educarea atât a populației, cât și a personalului medical cu privire la importanța și aspectele benefice ale suplimentelor alimentare.În ceea ce privește autoreglementarea, PRISA a elaborat și aprobat două coduri (Codul de etică și Codul privind bunele practici în etichetarea și publicitatea suplimentelor alimentare), al doilea cod fiind anexat din decembrie 2013 și la Codul RAC.